marți, 17 mai, 2022
19.3 C
București

-

HomepageArticoleSturionii – creștere în sistem intensiv. Avantaje, cerințe

Sturionii – creștere în sistem intensiv. Avantaje, cerințe

Sturionii fac parte din familia Acipenseridae și cuprind 4 genuri, cu circa 25 de specii. Sunt pești cu sheletul parțial cartilaginos.

Sturionii prezintă un ansamblu de adaptări care le asigură unele priorități față de peștii osoși și largi perspective de adaptare și dezvoltare, deoarece carnea este de calitate înaltă, iar icrele recoltate sunt foarte apreciate de consumatori.

Sunt cunoscute icrele „negre” care fiind conservate prin sărare sunt denumite „caviar”.

De la o cegă de un kg se obţin aproximativ 100 de g de caviar. Care se poate vinde la prețul de 1000 euro/kg, pe când kilogramul de sturion valorează 10 – 12 euro.

Sturionii sunt pești de viață lungă, de aceea ajung la maturitatea sexuală, destul de târziu, la vârste ce variază la fiecare specie:

  • Cega  (Acipenser ruthenus) –  2,5 – 3 ani;
  • Sturionul siberian (Acipenser baeri) – 5 – 7 ani;
  • Păstruga  (Acipenser stellatus) – 5 – 8 ani;
  • Sturionul alb (Acipenser transmontanus) – 5 – 8 ani;
  • Nisetrul  (Acipenser gueldenstaedti) – 9 – 13 ani;
  • Sturionul de Adriatica (Acipenser naccari) – 9 – 13 ani;
  • Morunul (Huso huso) – 12 – 18 ani.

Pentru creșterea extensivă și intensivă sunt adaptate speciile sus numite.  De asemenea, s-a pus la punct producerea de hibrizi dintre morun și cegă, denumit Bester, care se caracterizează printr-un timp de creștere rapid, o valorificare eficientă a hranei și o aclimatizare bună.

Se utilizează în acest scop încrucișarea femelelor de morun cu masculii de cegă. De la morun se moștenește creșterea rapidă (la 2 ani ating greutatea de 700 g și sunt fertili) iar de la cegă alimentația omnivoră, aclimatizarea în apele dulci și salmastre.

Creșterea sturionilor se poate realiza în sistem extensiv în heleșteie cu suprafața variind între 2-10 ha și adâncimea de 2,5 m. Densitatea recomandată de populare fiind de 5000 exemplare/ha.

Creșterea sturionilor în sistem intensiv

În prezent, nu există un proiect standard recomandat pentru creşterea sturionilor în sistem intensiv. Cu toate acestea, fiecare crescătorie intensivă trebuie să conțină următoarele:
1. bazine de cultură a peştilor;
2. pompe pentru circulaţia apei în sistem;
3. echipamente de tratare a apei pentru menţinerea calităţii acesteia (filtru mecanic, filtru biologic, aeratoare, instalaţie de oxigenare şi de sterilizare cu raze UV, intalație de încălzire a apei);
4. conducte de alimentare şi de evacuare a apei;
5. bazin tampon pentru apă.

Bazinele destinate creșterii sturionilor se construiesc din fibră armată de sticlă, fier obișnuit sau beton și oțel inoxidabil.

Forma bazinelor poate fi rotundă, rectangulară, hexagonală sau octogonală, mărimea (capacitatea) este de la 250 l până la 150000 l, iar destinația poate fi de creștere, parcare temporară, carantină sau pentru băi curative.

Parametrii de calitate a apei pentru creșterea sturionilor

  • temperatura: 18 – 22°C;
  • oxigen solvit: 7 – 9 mg/l;
  • pH: 7,0;
  • substanță organică: max. 20 mg KMnO4/l;
  • amoniac, azotati, fosfați, sulfuri: lipsă;
  • suspensii mai mari de 50 µ: lipsă;
  • azotiți: max. 0,002 mg/l.

Anantajele creșerii intensive a sturionilor

În sistem intensiv sturionii se cresc în bazine speciale, având următoarele avantaje față de sistemul de creștere extensiv:

  • economia terenului şi resurselor de apă;
  • poate fi amplasat în zone care sunt improprii creşterii în heleşteie;
  • permite un grad sporit de control al mediului de cultură a peştilor;
  • se pot creşte peşti tot timpul anului, în condiţii optime;
  • furajele pot fi administrate automatizat, în rații zilnice calculate riguros în dependență de cerințele biologice ale speciei și fazei de dezvoltare;
  • peştele poate fi recoltat în orice moment;
  • lipsa prădătorilor;
  • monitorizarea condițiilor de mediu și corectarea principalilor parametri de calitate a mediului este automatizată și poate fi asistată de sisteme computerizate;
  • producţiile piscicole şi nivelul veniturilor obţinute din valorificarea acestora se pot determina cu o exactitate mai mare decât în cazul heleşteielor.

Dezavantaje în creșterea intensivă a sturionilor

  • valoarea investiției înaltă;
  • cheltuieli mari de întreținere, verificare, reparații și exploatare a instalațiilor;
  • poluarea înaltă a apei evacuate;
  • consum sporit de energie electrică;
  • necesitatea surselor de energie alternativă, pentru evitarea riscului întreruperii accidentale a energiei electrice;
  • prezența personalului înalt calificat, capabil să opereze cu organisme vii, sisteme mecanice, sisteme electronice și computerizate;
  • artificializarea mediului, furajelor și biotehnologiilor duc la schimbări în calitatea și gustul peștelui.
Irina Pompuș
Irina Pompuș
Editor @ Agrobiznes

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Cum influențează culoarea plasei de umbrire recolta de tomate

Plasele de umbrire sunt utilizate pentru a diminua cantitatea...

Secetă pedologică de la moderată la extremă în mai multe regiuni agricole din ţară

Rezerva de apă în cultura grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, se va încadra în limite...

Mai sunt două zile până la RALF 2022 Romanian Agriculture Leadership Forum

RALF este primul eveniment din România dedicat marilor fermieri și liderilor din agricultură, care prezintă anual la București bune...

Septorioza frunzelor este prezentă în culturile de grâu

Condițiile climatice ale acestei primăveri au favorizat dezvoltarea fungului Zymoseptoria tritici care produce boala numită „septorioza frunzelor”. Deși în...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate