9.3 C
București
vineri, 15 octombrie, 2021

-

HomepageArticoleÎnființarea plantațiilor de căpșuni. Pregătirea terenului

Înființarea plantațiilor de căpșuni. Pregătirea terenului

spot_img

Plantațiile multianuale de căpșuni pot fi înființate toamna (15 august-15 octombrie), primăvara (martie-aprilie) sau vara (15 iulie-15 august).

Plantarea de vară se recomandă numai în condiții de irigare. Dacă se plantează vara, se pot obține trei recolte în trei ani.

La plantările de primăvară se recomandă de folosit stoloni de tip ”Frigo”, pentru a putea obține recoltă în primul an. Înființarea plantației presupune două operațiuni principale: pregătirea terenului și plantarea stolonilor.

Pregătirea terenului

Fig. 1. Plantație de căpșuni în seră cu utilarea mulciului.

Căpşunul este o cultură care necesită condiţii specifice de cultivare. Sub aspectul recoltei timpurii, de la care se obţine profitul maxim, locul plantaţiei se alege cu mare precauţie.

Ținând cont de specificul climateric al Republicii Moldova, se alege pentru cultura căpşunului terenuri ferite de îngheţuri în perioada înfloririi şi fructificării, amplasate pe soluri nisipo-lutoase şi luto-nisipoase, aerate, fertile, suficient de umede cu reacţie slab acidă, cu plantarea obligatorie a căpşunului numai în terenuri irigate.

Pentru siguranţa alegerii corecte a unui amplasament pentru cultura căpșunului, se vor avea în vedere următoarele elemente:

  • amplasarea câmpului în zone cu sursă sigură de apă;
  • sectorul ales trebuie sa fie plan sau cu o panta uşoara;
  • locul de cultivarea a căpşunului necesită o bună drenare a terenului, el nu trebuie sa prezinte exces de apă nici pe perioade scurte. Planta de căpșun este foarte sensibilă la excesul de salinitate;
  • amplasarea terenurilor în apropierea drumurilor magistrale permite transportarea calitativă a recoltei;
  • amplasarea câmpurilor în sectoarele asigurate cu forţă de muncă, în special în perioada de recoltare;
  • structura solului destinat cultivării căpşunului trebuie să fie uşoară, afânată cu o permeabilitate bună pentru apă;
  • când se alege o regiune deluroasă, pentru cultura de căpșun, se foloseşte jumătatea inferioară a pantei dealului. Se alege expoziţia estică, sudică sau sud-estică pentru regiunile umede şi expoziţia vestică, nord-vestică, nordică, pentru regiuni mai puțin umede;
  • nu se recomandă locurile joase, cu circulaţie slabă şi pericol de îngheţ;
  • se ţine cont de datele statistice ale temperaturilor joase, ale căderilor de precipitaţii şi afectarea de grindină.

Premergătorii

La amplasarea culturii căpşunului se va ţine cont că premergători buni sunt culturile legumicole: varza, morcovul, ridichea de lună şi cerealele păioase: grâul, orzul, ovăzul.

Plantaţiile de căpşun nu trebuie înfiinţate după aşa premergători ca: usturoiul, cartoful, ceapa, castraveţii, tomatele, vinetele, ardeiul, deoarece toate aceste culturi contribuie la apariţia nematodei, servind drept gazdă intermediară pentru acest dăunător.

Perioada optimă a plantării căpșunului

Fig. 2. Stoloni de căpșuni, Marea Britanie.

Plantarea de toamnă

Cea mai favorabilă perioadă de plantare în toamnă este cuprinsă între sfârşitul lunii august şi mijlocul lunii octombrie. În cazul plantării la începutul perioadei recomandate (sfârşit de august – mijloc de septembrie), plantele au timp să se fortifice până la venirea iernii (formează un sistem radicular şi o rozetă de frunze, capabilă să menţină planta în viața, până în primăvara următoare) şi rezistă mai bine la geruri. Nu se recomandă ca plantarea să se facă mai târziu de mijlocul lunii octombrie, deoarece condiţiile de mediu (temperatura), nu mai sunt favorabile formării de rădăcini şi rozete de frunze noi.

Plantarea mai timpurie permite înrădăcinarea plantei şi formarea unei rozete puternice până la apariţia îngheţurilor.

Uneori în această perioadă se mai diferenţiază şi mugurii florali, în special în timpul toamnelor lungi.

Substanţele de rezervă acumulate la   plantarea mai timpurie permite iernarea mai bună şi obţinerea în primul an a unei cantităţi mai mari de fructe în comparaţie cu plantările tardive.

Cicatrizarea rădăcinilor traumate la plantare se petrece mai greu. Din aceste considerente doar răsadurile crescute în claiete, containere sau ghivece dau un rezultat mai bun în comparaţie cu răsadurile ce au rădăcina goală.

Plantarea de primăvară

Pentru plantarea de primăvară se recomandă perioada cuprinsă între 15 martie şi 15 aprilie. Căpşunul plantat în primăvară nu produce fructe în anul plantării (tehnologia de cultură prevede înlăturarea inflorescenţelor pe măsură apariţiei lor).

Plantarea de primăvară asigură condiţiile necesare unei dezvoltări bune a plantelor de căpşun, care rodeşte în anul următor.

În anul plantării, an fără rod, are loc diferenţierea mugurilor de rod şi depozitarea substanţelor de rezervă în rădăcini, fără concurenţă, dată la formarea fructelor şi a stolonilor.

Costurile suplimentare legate de întreţinerea culturii din anul fără rod (anul I), sunt compensate de producţia obţinută în următorii ani cu rod.

În anul următor înfiinţării culturii, plantele pornesc devreme în vegetaţie primăvara, vegetează şi rodesc bine, datorită sistemului radicular puternic format în anul anterior şi numărului corespunzător de ramificaţii roditoare.

Plantarea de vară

Plantarea de vară se realizează în perioada iunie – iulie (care poate fi prelungită până în 15 august în zona de sud a Republicii Moldova). Stolonii formaţi au o capacitate înaltă de înrădăcinare.

Pentru plantare se utilizează stoloni fortificaţi păstraţi la rece sau stoloni recoltaţi direct din câmp (formaţi în anul anterior).

În cazul înfiinţării culturii în vară, plantele se dezvoltă destul de bine până toamna şi formează suficiente ramificaţii roditoare, pentru a asigura recolta din anul următor.

Plantaţiile înfiinţate vara rodesc în toţi cei trei ani, comparativ cu cele înfiinţate primăvara sau toamna, care rodesc numai în 2 ani, primul an fiind fără recoltă. Până în iunie – iulie, când se plantează căpşunul, terenul poate fi ocupat cu o altă cultură care poate fi desfiinţată devreme, realizându-se o utilizare eficientă a unei suprafeţe de teren.

Pregătirea terenului pentru plantarea căpşunului

Fig. 3. Plantație de căpșuni cu mulcire cu material geotextil.

Arătura adâncă – are ca scop mobilizarea stratului fertil superior în partea inferioară, unde se vor afla viitoarele rădăcini ale plantelor.

Reţineţi!!! Arătura se efectuează cu 2-3 luni înainte de plantare. Nu se admite plantarea în sol proaspăt tasat, deoarece în urma tasării lui se dezgolesc rădăcinile plantei.

Arătura se execută la adâncimea de 35-40 cm. Căpşunul are nevoie de o pregătire deosebită a solului, mai ales când cultura rămâne pe sol 3 ani consecutiv.

Arătura adâncă este deosebit de utilă pentru distrugerea sau împiedicarea dezvoltării dăunătorilor ce se găsesc în sol (mai ales viermii sârmă). Arătura de toamnă şi de vară împiedică dezvoltarea larvelor şi pupelor speciilor de viermi albi şi sârmari.

Mărunțirea terenului – se efectuează cu ajutorul combinatoarelor, tăvălugilor cu pinteni. Pregătirea patului de nutriţie este similar cu cel pentru legume, întrucât de acest lucru depinde calitatea lucrării de plantare a stolonilor.

Dacă este necesar, se face cu ajutorul frezei legumicole. Trecerea de 2-3 ori cu grapa cu discuri asigură mărunţirea corespunzătoare a terenului pe o adâncime de 20 cm.

Este deosebit de importantă realizarea unui spaţiu suficient pentru dezvoltarea sistemului radicular, deoarece marea masă a rădăcinilor se află în stratul de sol de 20-30 cm de la nivelul solului.

Cu cât sistemul radicular este mai bine dezvoltat, cu atât plantele se vor putea dezvolta mai bine şi vor putea fructifica la potenţial maxim.

Mulcirea solului – este recomandată mulcirea cu folie sau material geotextil, mai ales cel din urma este eficient pentru plantele tinere. Materialul geotextil este foarte util la culturile de căpșuni, pentru că permite trecerea aerului și a apei către rădăcini și, totodată, înăbușă buruienile și nu le permite dezvoltarea.

Stratul de mulcire este un excelent păstrător al umidității substratului la nivelul sistemului radicular al plantelor.

Dar trebuie avut în vedere că la udare folosim o cantitate mult mai mică de apă, decât în cazul udării pământului neacoperit, deoarece trebuie udat numai stratul de mulcire unde sunt localizate rădăcinile căpșunelor.

Pe timp călduros și/sau secetos se recomandă udarea mai rar dar mult mai intens. Se recomandă, odată cu mulcirea cu peliculă pe rânduri, aplicarea mulcirii cu materiale organice între biloane, cum sunt paiele. Acesta va permite recoltarea căpșunelor chiar și după ploaie fără a le murdări.

Plantarea

Fig. 4. Plantarea corectă a stolonilor de căpșuni.

Se poate face manual sau mecanizat, cu maşina de plantat răsaduri.

Plantarea manuală este cea mai practicată şi are cele mai bune rezultate la prindere, deşi este mai costisitoare. Lucrarea se poate face folosind plantatoare speciale în formă de U, cu sapă sau, uneori, cu plantatoare în formă de lingură.

Nu se vor folosi cele conice, specifice legumiculturii. Înainte cu una-două zile de a începe plantarea, se face o irigare. Materialul se poate pune în pământ şi după o ploaie, dar atunci când terenul s-a zvântat la suprafaţă.

Cultura la sol se face pe teren plan sau modelat în biloane, în benzi de 2-4 rânduri, cu distanţa între benzi de 70 cm, între rânduri de 40 cm şi între plante pe rând de 20-25 cm.

Dacă lucrarea se execută cu plantatorul special de căpşuni, plantele nu se mai mocirlesc, iar rădăcina acestora nu se mai fasonează, operaţiunea fiind efectuată odată cu plantarea.

Dacă se foloseşte lingura de plantat sau sapa, mai întâi se fac gropile, apoi se plantează stolonii cu rădăcina dreaptă, până la nivelul coletului. După plantare, mugurele central trebuie să fie la nivelul solului.

Plantarea mecanică se execută cu maşina de plantat răsaduri de legume, concomitent realizându-se şi udarea. Plantele trebuie fasonate înainte de plantare, apoi frunzele şi rădăcina. După plantare, se verifică toate plantele, iar eventualele greşeli se corectează manual.

În ţările din Occident, în special în SUA, s-au perfecţionat maşini de plantat căpşuni care realizează o plantare relativ uniformă.

Totuşi, cele mai multe plantaţii, chiar şi în ţările vestice, se realizează manual. Procentul de prindere în cazul plantării mecanice este mai scăzut, iar după două săptămâni de la plantare, se intervine pentru completarea golurilor.

Citește despre Cultivarea căpșunului în spații protejate. Avantaje substrat.

© Buletin inovaţional pentru producătorii de fructe editat de către Proiectul Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED).

Luminița Crivoi
Director Dezvoltare @ Agrobiznes

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Corteva a premiat câștigătoarele programului TalentA, sezonul 2021

Cel de-al doilea sezon al programului TalentA, dezvoltat de Corteva Agriscience, și-a aflat câștigătoarele. Festivitatea de premiere a avut...
- adv -spot_img

Adrian Oros anunţă că va rămâne în Guvern

Ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, va reveni asupra demisiei pe care a depus-o în data de 28 septembrie...

591 de focare de pestă porcină africană sunt active la nivel naţional

Un număr de 591 de focare de pestă porcină africană (PPA) erau active joi la nivel naţional, în scădere...

Noi pe Facebook

De citit

Fermierii francezi ar putea renunţa la cultivarea porumbului din cauza lipsei îngrăşămintelor

Creşterea preţurilor şi livrările limitate de îngrăşăminte au majorat...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției