4.2 C
București
spot_img

-

HomepageArticoleBoli uterine la vaci după fătare – diagnosticarea corectă

Boli uterine la vaci după fătare – diagnosticarea corectă

Diagnosticarea la timp și corect a afecțiunilor uterine la vacile de lapte, respectiv tratarea acestora, crește rata concepției, a gestației și scade numărul însămânțărilor repetate.

Cu toate acestea, nu de puține ori, diagnosticarea prin examen clinic nu este suficientă, pierzându-se astfel timp pentru aplicarea metodelor paraclinice necesare elucidării afecțiunii. 

Cunoaștem că după fătarea vițelului sunt eliminate în mod normal învelitorile fetale (cămașa sau membrana ce înconjoară fătul). În unele cazuri, de obicei de ordin patologic, aceste învelitori fetale nu sunt eliminate la timp sau sunt eliminate parțial.

Cu toate că multe vaci le elimină, totuși, unele bacterii persistă în uter de-a lungul primelor cinci săptămâni după fătare în 10-17% din cazuri. Aceste bacterii patogene provoacă afecțiuni uterine detectabile la examenul clinic.

Prezența acestora în uter cauzează inflamații, leziuni histologice ale endometrului, subinvoluție uterină și perturbarea supraviețuirii embrionului.

În continuare, vor fi prezentate metritele, endometritele clinice și cele subclinice, afecțiuni mai frecvent întâlnite și cu un impact important asupra vieții reproductive și productive a vacii de lapte. 

Metrita la vaci

Metritele se pot deosebi de endometrite prin faptul că toate   straturile peretelui uterin prezintă urme ale inflamației precum edem, infiltrat leucocitar și degenerescență miometrială.  

Diagnosticul metritelor în primele 10 zile după fătare este relativ simplu de pus, asociindu-se cu creșterea temperaturii corporale, scurgeri cu miros respingător la nivel vulvar și cu subinvoluție uterină.

Endometritele clinice și subclinice pot fi mai greu de  recunoscut. Este necesar să se realizeze un examen vaginoscopic pentru aprecierea originii secreției.

Acesta poate fi realizat cu un speculum din metal cu trei valve tip Polanski sau unul din plastic, anterior dezinfectate. Un nou dispozitiv pentru examinarea mucusului vaginal este dispozitivul Metricheck, care constă într-o tijă de oțel care prezintă la unul  din capete o pălărie de cauciuc care ajută la eliminarea mucuslui, iar la celălalt capăt un mâner metalic.

O altă metodă simplă este aceea de a examina manual vaginul și de a inspecta mucusul recoltat. Avantajul acestei metode este acela că este foarte ieftină, este rapidă, oferă informații senzoriale suplimentare precum eventualele leziunile vaginale sau detectarea mirosului mucusului. 

Procedura constă în curățarea vulvei cu o bucată de prosop de hârtie uscat și lubrifierea mănușii. Pereții laterali, dorsal și ventral ai vaginului, precum și deschiderea posterioară a cervixului pot fi palpate, iar mucusul vaginal poate fi extras pentru examinare.

Examinarea nu trebuie să depășească 30 secunde. Examinarea vaginală manuală a fost declarată neinvazivă, deoarece în timpul acesteia nu se realizează contaminarea bacteriană, nu declanșează un răspuns de fază acută al proteinelor și nu întârzie involuția uterină.

Totodată, examinatorul (medical veterinar/felcerul) trebuie să fie avertizat că vaginitele, cervicitele, cistitele sau nefritele purulente pot oferi rezultate false.

Analizarea proteinelor de fază acută (PFA) tinde să fie o metodă tot mai des aplicată în domeniul reproducției bovinelor. Evidențierea creșterii PFA serice ca răspuns al infecției uterine (metrite) a  fost evidențiată cu ceva timp în urmă, iar în prezent a fost confirmată și tot mai des utilizată în noile investigații. 

Haptaglobina (Hp) a fost identificată ca un potențial biomarker al metritelor la vaci; atunci când concentrația acestei substanțe atinge pragul de peste 6,7 mg/dl după a 3-a zi p.p. cel mai probabil vaca va dezvolta metrită.  

Endometrita clinică la vaci

Endometritele clinice sunt caracterizate prin prezența unui exudat purulent (peste 50% puroi) sau mucopurulent (aprox. 50% puroi, 50% mucus) la nivel vaginal, la peste 21 zile după fătare, nefiind asociate cu simptome evidențiate ale stării de boală.

Ca și în cazul metritelor, poate surveni creșterea temperaturii corporale, dar nu în toate cazurile. Criteriul de diagnostic al endometritelor clinice rezultă din examenul clinic asociat cu  creșterea service period-ului.

Simptomele dominante sunt reprezentate de prezența mucusului vaginal purulent și la examenul transrectal efectuat de un specialist în domeniul veterinar se depistează diametrul  cervical peste 7,5 cm la peste 21 zile după fătare.

După 26 zile postpartum (după fătare) se ia în calcul prezența materiilor mucopurulente intravaginale. Estimarea diametrului cervical la palpare transrectală este asociată cu endometrita clinică și pare să fie un marker de încredere pentru subinvoluția uterină, dar, cu toate acestea, nu este o tehnică concludentă pentru evaluarea infecției uterine pentru că este subiectivă, involuția uterină variază de la o vacă la alta.  

Pe teren, diagnosticul de endometrită se bazează pe apariția unui mucus vaginal amestecat cu puroi. Severitatea endometritelor poate fi evaluată prin examinarea aspectului și mirosului puroiului din vagin.

Endometritele clinice cauzează infertilitate și subfertilitate după vindecare. Vaca poate intra în călduri, și este însămânțată artificial, cu toate că în momentul căldurilor poate apărea un mucus transparent, și este însămânțată în termeni optimali.

La următoarele călduri, prezintă din nou mucus purulent. Din cauza nedepistării la timp a endometritelor, acel proces de concepție nu are loc.

În urma unor studii, s-a determinat scăderea ratei concepției la vaci cu 20%, mărirea service period-ului cu 30 zile.

Endometrita subclinică la vaci

Endometrita subclinică (forma ascunsă sau latentă) la bovine este o boală inflamatorie a endometrului uterului, care apare fără semne externe.

Lucrătorii de la fermă încep de obicei să suspecteze endometrita latentă numai după încercări repetate fără succes a însămânțărilor artificiale la vaci.

Această boală este periculoasă: în absența oricăror simptome la animale, funcția de reproducere este redusă semnificativ, ducând chiar la infertilitate și sacrificarea forțată a animalelor.

Numeroase studii au arătat că la vacile ce au fost însămânțate artificial și nu a dus la sarcină, endometrita latentă apare în 60-70% din cazuri.

Pe lângă faptul că afectează funcția de reproducere, endometrita subclinică, ca și forma acută a bolii, afectează negativ producția de lapte. Cantitatea acestuia scade, iar calitatea laptelui se poate reduce.

Endometrita este un proces inflamator și poate duce la creșterea conținutului de celule somatice din lapte. Cauzele și patogeneza endometritei subclinice nu au fost încă pe deplin studiate.

Condițiile prealabile ale bolii sunt endometrita acută  postpartum netratată, răspunsul imun afectat al animalului, alimentația dezechilibrată, nerespectarea regulilor de igienă în timpul însămânțării artificiale.

În unele cazuri, endometrita latentă poate fi de natură bacteriană, cu toate acestea, bacteriile patogene din uterul animalelor cu această formă de boală nu sunt întotdeauna  găsite.

Microflora uterului unei vaci bolnave poate să nu difere de microflora uterului unui animal sănătos, cu funcție de reproducere normală.

Prin depistarea la timp a metritelor, endometritelor acute și tratarea lor, reducem apariția endometritei subclinice. 

Sindromul montelor (însămânțărilor artificiale) repetate este o problemă dificilă pentru fermieri, deoarece endometritele reprezintă una dintre cauzele determinante ale acestui sindrom.

De multe ori, vacile care suferă de inflamaţii ale endometrului pot prezenta semne clinice, iar alteori nu. Nu poate fi vorba de o cheie a succesului în diagnosticul endometritelor, însă printr-o mai bună monitorizare a perioadei de după fătare, dar şi prin aplicarea anumitor măsuri manageriale şi de diagnostic, se pot obţine rezultate reproductive îmbucurătoare, în strânsă corelaţie cu nutriţia şi factorii climatici.

Consultarea la timp a medicului veterinar și prevenirea acestor probleme printr-un management corect al fermei sau gospodăriei ce o întrețineți, vă poate aduce rezultate bune atât la capitolul cantității/calității laptelui, dar și a numărului de viței obținuți.

Perioada de după fătare este destul de importantă, de aceea, este necesar ca vaca să fie supravegheată în continuu până la apariția primelor călduri.

Măsurarea temperaturii corporale în primele 21 de zile postpartum, la fel este un factor ce previne riscul apariției acestor maladii prin informarea corectă și la timp a specialistului veterinar.

Vezi mai multe detalii despre Endometrita – boală frecvent întâlnită la vaci după fătare.

ATENȚIE! Aceste informații sunt minuțios selectate și scrise de medici veterinari, dar nu înlocuiesc consultația sau examinarea medicală. Pentru o diagnoză exactă, consultați un medic veterinar sau o clinică specializată.

V-ar putea fi util și articolul despre Calendarul gestației la vaci – cum determinăm data fătării.

Luminița Crivoi
Luminița Crivoi
Expert în agricultură

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

00:03:02

VIDEO. Ascenza lansează 4 produse bio de protecție a plantelor pe piața României

Compania Ascenza vine cu câteva noutăți importante pe piața...

Preţul petrolului s-a prăbuşit peste noapte la cel mai scăzut nivel din ultimele 11 luni

Contractele futures la petrol au scăzut luni cu peste 2 dolari pe baril, WTI atingând un minim al ultimelor...

DN Agrar – cea mai mare fermă zootehnică integrată din România și-a triplat cifra de afaceri și profitul net după primele nouă luni

DN AGRAR Group SA, simbol DN (BVB), cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producţie de lapte...

Fertilizarea foliară și analiza foliară la măr – sfaturi

Fertilizarea foliară a plantelor a devenit populară, în condițiile în care asigură multiple avantaje, oferind plantelor nutrienții necesari prin...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate