-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleDăunătorii și bolile nu dispar iarna: Ce lucrări trebuie făcute pentru a...

Dăunătorii și bolile nu dispar iarna: Ce lucrări trebuie făcute pentru a proteja culturile în primăvară

Temperaturile scăzute și înghețul nu elimină toți dăunătorii și agenții patogeni care afectează culturile agricole. Numeroase insecte, acarieni și microorganisme supraviețuiesc sezonului rece în sol, sub scoarța pomilor și a viței de vie sau în resturile vegetale.

Potrivit avertizărilor emise de oficiile fitosanitare din România, perioada de repaus vegetativ oferă fermierilor posibilitatea de a identifica și reduce rezerva biologică responsabilă de apariția atacurilor în sezonul următor.

Deși activitatea vegetativă încetinește, supravegherea fitosanitară continuă și în lunile de iarnă. Oficiile fitosanitare emit în această perioadă buletine de avertizare, inclusiv pentru combaterea șoarecelui de câmp, pentru care intervalul noiembrie–decembrie reprezintă o perioadă importantă de intervenție, în funcție de gradul de infestare.

‹ adv ›

În cazul altor dăunători și boli, lucrările din sezonul rece urmăresc în principal reducerea surselor de infestare și infecție care pot favoriza dezvoltarea atacurilor în primăvară.

Unde supraviețuiesc dăunătorii în timpul iernii

Dăunătorii agricoli folosesc diferite strategii de supraviețuire la temperaturi scăzute. În funcție de specie, aceștia pot ierna sub formă de ouă, larve, pupe sau adulți, în locuri protejate de condițiile meteorologice.

În sol se găsesc numeroase specii care pot provoca pagube culturilor agricole.

‹ adv ›

Omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera) iernează sub formă de pupă, la adâncimi cuprinse între 7 și 25 cm. Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) supraviețuiește ca adult, la adâncimi care pot varia între 10 și 90 cm, în funcție de caracteristicile solului.

Tot în sol iernează, în stadiul de adult, gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis).

În cazul muștei cireșelor (Rhagoletis cerasi), pupele se găsesc sub coroana pomilor, în stratul superficial al solului. Buletinele fitosanitare indică adâncimi diferite, de la 2–8 cm până la aproximativ 18 cm, în funcție de observațiile prezentate.

Sub scoarța exfoliată a viței de vie se adăpostesc alte specii importante.

Molia viței de vie (Lobesia botrana) iernează sub formă de pupă, într-un cocon alb, mătăsos, protejat de scoarța butucilor.

Acarianul roșu comun (Tetranychus urticae) poate supraviețui sub formă de femelă adultă, fiind întâlnit sub scoarța exfoliată, sub solzii exteriori ai mugurilor și în stratul de frunze căzute.

În organele vegetale rămase pe plante pot persista agenți patogeni responsabili de boli importante.

Bacteria Erwinia amylovora, care provoacă focul bacterian al rozaceelor, supraviețuiește în zonele marginale ale ulcerelor și în muguri.

În cazul moniliozei, ciuperca rezistă în scoarța ramurilor și în fructele mumificate, sub formă de miceliu și conidii.

La putregaiul negru al viței de vie, formele de rezistență ale agentului patogen se păstrează în leziunile de pe coarde, în fructele mumificate și în frunzele căzute pe sol.

Arătura de toamnă poate reduce rezerva biologică a dăunătorilor

Pentru speciile care iernează în sol, lucrările mecanice pot contribui la diminuarea populațiilor care vor deveni active în sezonul următor.

Într-un buletin de avertizare privind omida fructificațiilor, Oficiul Fitosanitar Iași precizează că arăturile adânci de toamnă pot distruge un număr important de pupe aflate la 7–25 cm adâncime.

Măsura este menționată și în avertizările pentru alte specii, inclusiv buha gamma, puricele sfeclei, musca verzei, păduchele cenușiu al verzei și păduchele verde al porumbului.

În aceste cazuri, lucrările solului sunt asociate cu distrugerea resturilor vegetale și respectarea rotației culturilor.

Totuși, eficiența arăturii depinde de adâncimea la care se găsesc formele hibernante. De exemplu, în cazul gândacului din Colorado, adulții pot coborî până la 90 cm, sub nivelul obișnuit de prelucrare a solului.

Prin urmare, lucrările mecanice pot reduce rezerva biologică, dar nu garantează eliminarea completă a dăunătorilor.

Alegerea lucrării trebuie corelată și cu particularitățile solului, riscul de eroziune și sistemul de cultivare utilizat.

Livezile trebuie verificate în perioada de repaus vegetativ

După căderea frunzelor, anumite simptome ale bolilor și prezența unor dăunători devin mai ușor de observat.

În livezi, fermierii pot identifica ulcerele de pe trunchiuri și ramurile principale, asociate focului bacterian, precum și fructele mumificate rămase în pomi.

Aceste fructe pot reprezenta surse de infecție pentru sezonul următor, în special în cazul moniliozei.

Tot în această perioadă pot fi observate cuiburile de omizi, inclusiv cele ale omizii păroase a dudului.

Oficiul Fitosanitar Vaslui recomandă colectarea și distrugerea cuiburilor, prin operațiunea cunoscută drept „omizit”, iar Oficiul Fitosanitar Suceava menționează instalarea brâielor-capcană în jurul trunchiurilor.

Strângerea frunzelor căzute și gestionarea corespunzătoare a resturilor vegetale reprezintă alte măsuri care pot contribui la diminuarea surselor de infecție.

Aceste intervenții sunt în principal lucrări mecanice și de igienă culturală, care urmăresc reducerea presiunii fitosanitare înainte de reluarea vegetației.

Tratamentele împotriva rozătoarelor continuă în noiembrie și decembrie

Spre deosebire de alte intervenții care se concentrează pe îndepărtarea formelor hibernante, combaterea rozătoarelor poate necesita tratamente în perioada actuală.

Oficiile fitosanitare din mai multe județe au emis avertizări privind șoarecele de câmp (Microtus arvalis), specie care poate provoca pagube culturilor de cereale păioase de toamnă, rapiță, lucernă și altor suprafețe agricole.

Perioada noiembrie–decembrie este indicată în avertizări drept interval de intervenție, însă aplicarea tratamentelor trebuie să țină cont de pragul economic de dăunare stabilit în buletinul județean.

Fermierii trebuie să verifice gradul de infestare înainte de aplicarea produselor de protecție a plantelor și să respecte condițiile specifice fiecărui tratament.

Avertizările pentru șoarecele de câmp pot fi consultate pe site-ul Autorității Naționale Fitosanitare.

Tratamentele din repaus vegetativ trebuie aplicate conform avertizărilor

Unele produse de protecție a plantelor sunt autorizate pentru utilizare în perioada de repaus vegetativ, însă acest lucru nu înseamnă că toate tratamentele pot fi efectuate în sezonul rece.

Perioada de aplicare trebuie verificată atât în buletinul de avertizare emis de oficiul fitosanitar județean, cât și pe eticheta produsului utilizat.

De asemenea, rămân obligatorii respectarea dozelor, a culturilor pentru care produsul este autorizat și a condițiilor de aplicare.

Un tratament nu este justificat dacă nivelul de infestare se situează sub pragul economic de dăunare indicat în avertizare.

Totodată, tratamentele efectuate trebuie înscrise în registrul de evidență a tratamentelor, în ziua aplicării.

Fermierii pot consulta:

Produsele autorizate pot fi verificate și în baza de date PEST EXPERT.

Prevenirea atacurilor din primăvară începe din sezonul rece

Perioada de repaus vegetativ reprezintă o etapă importantă pentru limitarea surselor de infestare și infecție din exploatațiile agricole.

Identificarea locurilor în care iernează dăunătorii, îndepărtarea fructelor mumificate, gestionarea resturilor vegetale și efectuarea lucrărilor mecanice recomandate pot contribui la reducerea presiunii bolilor și dăunătorilor în sezonul următor.

Specialiștii fitosanitari atrag atenția că înghețul nu înlocuiește măsurile de prevenție, iar intervențiile trebuie adaptate speciilor prezente, culturilor și avertizărilor emise la nivel local.

Pentru informații suplimentare, agricultorii se pot adresa oficiilor fitosanitare județene sau Autorității Naționale Fitosanitare, la adresa [email protected].

  • Citește despre ->
  • ANF
‹ adv ›

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Motorină fără accize și credite cu dobândă de 1,9% pentru fermieri. Ce măsuri pregătește Ministerul Agriculturii

Fermierii din România ar putea beneficia de posibilitatea achiziționării...
‹ adv ›

Acordul UE–Mexic ar putea intra în vigoare până la sfârșitul anului. Ce se schimbă pentru agricultură

Noul acord comercial dintre Uniunea Europeană și Mexic ar putea intra în vigoare până la sfârșitul anului 2026, după...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole