Fermierii din țările dependente de importurile de îngrășăminte s-ar putea confrunta cu penurii și prețuri ridicate în noul sezon agricol, dacă perturbările comerțului prin Strâmtoarea Ormuz continuă până la sfârșitul anului 2026.
Conflictul din Golful Persic a afectat deja livrările de resurse energetice, îngrășăminte finite și materii prime necesare producerii acestora.
Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate în primăvară. Potrivit Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), prețul internațional al ureei a urcat de la aproximativ 400 de dolari pe tonă la peste 850 de dolari pe tonă în aprilie, după care a scăzut la 453 de dolari pe tonă în iunie.
În aceeași perioadă, prețul îngrășământului fosfatic DAP a crescut de la aproximativ 580 la 770 de dolari pe tonă.
Gazul natural și sulful, materii prime esențiale
Riscurile nu vizează doar aprovizionarea cu îngrășăminte finite. Gazul natural este o materie primă esențială pentru producerea îngrășămintelor azotate, în timp ce sulful este utilizat în fabricarea îngrășămintelor fosfatice.
Problemele de aprovizionare cu sulf din țările Golfului Persic au dus la reducerea producției și exporturilor de îngrășăminte fosfatice, limitând suplimentar oferta pe piața mondială.
Dacă perturbările logistice și comerciale se prelungesc, presiunea asupra disponibilității produselor și asupra prețurilor ar putea deveni mai pronunțată în următoarele luni.
Cele mai mari riscuri sunt așteptate la sfârșitul lui 2026 și în 2027
Potrivit experților de la Institutul Internațional de Cercetare a Politicilor Alimentare (IFPRI), efectele ar putea deveni mai vizibile la sfârșitul anului 2026 și în 2027, când fermierii vor începe să cumpere inputurile necesare noilor campanii agricole.
În cazul unor probleme prelungite de aprovizionare, unele exploatații ar putea fi nevoite să reducă dozele de îngrășăminte aplicate culturilor sau să aleagă alternative mai ieftine. Aceste decizii pot afecta productivitatea culturilor și pot pune presiune suplimentară asupra veniturilor fermierilor.
Țările dependente de importuri sunt cele mai vulnerabile
Printre statele expuse riscurilor se numără cele care depind în mare măsură de aprovizionarea externă. Un exemplu este Uganda, care a importat îngrășăminte în valoare de aproximativ 54,75 milioane de dolari în 2024.
Aproape 40% din aceste livrări au provenit din Orientul Mijlociu și din țările Golfului Persic.
O eventuală reducere a livrărilor sau o nouă creștere a prețurilor ar putea îngreuna accesul fermierilor din astfel de țări la inputurile necesare pentru producția agricolă.
Nu este anticipată, deocamdată, o criză alimentară similară celei din 2022
Cu toate acestea, experții nu se așteaptă, în prezent, la repetarea unei crize alimentare de amploarea celei din 2022. Unul dintre factorii care limitează acest risc este nivelul relativ suficient al stocurilor mondiale de cereale.
Evoluția pieței îngrășămintelor va depinde însă de durata perturbărilor comerciale din regiunea Golfului Persic, de disponibilitatea materiilor prime și de capacitatea furnizorilor de a menține livrările către piețele dependente de importuri.
