Organizațiile reprezentative ale fermierilor și producătorilor agricoli solicită Ministerului Finanțelor suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu 157,18 milioane de lei, pentru ca sprijinul național destinat compensării creșterii prețurilor la îngrășăminte să fie acordat la nivelul maxim permis de legislația europeană.
Sprijinul național este prevăzut în prezent la 100%
Regulamentul european alocă României 29,9775 milioane de euro și permite acordarea unui sprijin național suplimentar de până la 200% din această sumă, respectiv aproape 59,955 milioane de euro.
Potrivit organizațiilor, proiectul de hotărâre a Guvernului elaborat de MADR și aflat în transparență decizională prevede însă componenta națională la 100% din alocarea europeană, respectiv 29,9775 milioane de euro, echivalentul a 157,184 milioane de lei.
În această variantă, sprijinul ar ajunge la 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic. Pentru cultura de grâu, organizațiile estimează un sprijin de aproximativ 90 de lei pe hectar.
Fermierii cer dublarea componentei naționale
Organizațiile solicită Ministerului Finanțelor alocarea unei sume suplimentare de 157,184 milioane de lei, astfel încât componenta națională să ajungă la plafonul de 200% permis de regulamentul european.
În această situație, bugetul total al schemei ar urma să ajungă la 89,9325 milioane de euro, respectiv aproximativ 471,55 milioane de lei.
Sprijinul pentru îngrășăminte ar crește astfel de la 0,25 la 0,375 lei/kg, iar în cazul grâului, de la aproximativ 90 la 135 de lei/ha.
Îngrășămintele cu azot, cu circa 70% mai scumpe
Solicitarea vine în contextul creșterii semnificative a costurilor cu fertilizarea. Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, îngrășămintele cu azot sunt cu aproximativ 70% mai scumpe față de media anului 2024.
Organizațiile agricole avertizează că un nivel redus al sprijinului ar putea determina fermierii să reducă dozele de îngrășăminte, cu efect asupra nivelului de fertilizare și, implicit, asupra producțiilor agricole din 2027.
Ce soluții propun organizațiile
Organizațiile solicită ca suma suplimentară să fie asigurată în 2026, prin rectificare bugetară sau prin alocarea unor fonduri din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
În această variantă, fermierii ar putea primi integral sprijinul, atât componenta europeană, cât și cea națională, până la sfârșitul anului, într-o perioadă în care sunt realizate achizițiile de inputuri pentru campania agricolă 2026/2027.
Ca variantă alternativă, organizațiile propun acordarea sprijinului în tranșe în 2026 și 2027, cu plata integrală până la 31 mai 2027.
Acestea susțin, de asemenea, că sunt deschise unor soluții tehnice precum compensarea unor obligații fiscale ale beneficiarilor cu sumele datorate prin schema de sprijin, dacă un astfel de mecanism poate fi reglementat în timp util.
Se solicită și măsuri la nivel european
În documentul transmis autorităților, organizațiile cer României să susțină la nivel european suspendarea aplicării Mecanismului de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte, precum și măsuri pentru limitarea creșterii prețurilor acestor produse.
Semnatarii solicitării fac referire și la măsurile adoptate de Bulgaria, susținând că nivelul majorat al sprijinului ar trebui inclus direct în hotărârea Guvernului, iar notificarea transmisă Comisiei Europene să fie actualizată corespunzător.
Potrivit organizațiilor, decizia privind suplimentarea componentei naționale depinde în prezent de Ministerul Finanțelor, după ce, în cadrul unei întâlniri la MADR, conducerea ministerului ar fi precizat că bugetul Agriculturii nu a beneficiat în 2026 de o suplimentare care să permită majorarea sprijinului din resurse proprii.
