Clubul Fermierilor Români (CFRO) solicită includerea agriculturii și a întregului lanț valoric agroalimentar în strategia economică pe termen lung a României pentru perioada 2028-2034.
Organizația consideră că investițiile în irigații și managementul apei, procesare și gestionarea riscurilor agricole trebuie să se numere printre prioritățile economice ale țării.
Solicitarea a fost formulată în cadrul conferinței de lansare a Manifestului pentru Arhitectura Economică a României 2028-2034, propus de Confederația Patronală Concordia.
Documentul cuprinde un Plan în 10 puncte prin care mediul de afaceri solicită Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și societății un angajament pentru creșterea competitivității economiei românești.
Agricultura, inclusă în Pactul Național pentru Competitivitate
Potrivit CFRO, Manifestul propune trecerea de la simpla absorbție a fondurilor europene către dezvoltarea unor industrii competitive și a unor lanțuri valorice complete în România.
Agricultura este menționată, alături de industrie și servicii, printre domeniile prioritare ale unui posibil Pact Național pentru Competitivitate, care ar urma să fie susținut transpartinic și în dezvoltarea căruia mediul privat să aibă un rol important.
Inițiativa apare într-un context în care sunt negociate regulile noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, cu o valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro.
CFRO: România trebuie să investească în prevenirea riscurilor
Președintele Clubului Fermierilor Români, Alexander Degianski, a atras atenția asupra particularităților agriculturii, unde efectele politicilor publice și ale investițiilor pot fi observate după mai multe cicluri de producție.
În opinia sa, România continuă să aloce anual sume importante pentru compensarea pierderilor provocate de secetă și alte fenomene naturale, în loc să pună accentul pe prevenție.
„Agricultura, spre deosebire de alte sectoare, necesită o gestionare a riscurilor foarte profesională. În momentul actual nu facem decât să acționăm pompieristic. România alocă în fiecare an sume foarte mari compensării pierderilor de venit cauzate de secetă sau de alte fenomene naturale, în loc să aloce sumele necesare pentru a le preveni”, a declarat Alexander Degianski.
Clubul indică drept direcții de investiții irigațiile, infrastructura pentru managementul apei și capacitățile de stocare a apei, făcând referire la modele aplicate în Spania, Italia și Israel.
Costurile fermierilor au crescut, iar procesarea rămâne o problemă
CFRO atrage atenția și asupra presiunii exercitate asupra competitivității fermelor.
Potrivit lui Alexander Degianski, costurile cu salariile, inputurile și motorina au crescut cu aproximativ 300% față de 2007, în timp ce prețurile de vânzare ale cerealelor au avansat cu cel mult 15%.
În același timp, lipsa unor capacități suficiente de procesare face ca o mare parte din producția agricolă să fie exportată ca materie primă.
„Două treimi din cerealele României iau calea exportului”, a afirmat președintele CFRO, indicând necesitatea dezvoltării procesării și a unor lanțuri valorice care să păstreze o parte mai mare din valoarea adăugată în economia națională.
Fermierii cer condiții concurențiale echitabile
Un alt subiect ridicat de reprezentantul CFRO îl reprezintă diferențele dintre standardele impuse producătorilor europeni și condițiile în care sunt produse mărfurile provenite din țări terțe.
Degianski a indicat presiunile generate de regulile europene privind legislația muncii, protecția mediului și calitatea producției, în condițiile în care fermierii europeni concurează pe aceeași piață cu producători din Mercosur sau Ucraina, unde anumite reguli și standarde diferă.
Clubul consideră că politica economică și comercială trebuie să țină cont de impactul acestor diferențe asupra competitivității fermierilor români și europeni.
Ponderea agriculturii în bugetul UE, în scădere
În intervenția sa, președintele CFRO a făcut referire și la diminuarea ponderii agriculturii în bugetul european. Potrivit acestuia, aceasta a scăzut de la aproximativ două treimi la începutul anilor 1970 la mai puțin de 20% în perspectiva următoarei Politici Agricole Comune.
Totodată, organizația critică modul în care fermierii sunt tratați în cadrul Strategiei Naționale pentru Biodiversitate, susținând că aceștia au un rol important în menținerea biodiversității pe suprafețe extinse din România.
„Nu avem predictibilitate, nu avem o bază și o direcție clar asumată transpartinic care să ducă agricultura unde îi este locul, și anume să asigure siguranța alimentară și bunăstarea României și a Europei”, a declarat Alexander Degianski.
Ce investiții propune Clubul Fermierilor Români
CFRO susține direcțiile din Manifestul Concordia care pot avea impact direct asupra sectorului agroalimentar. Printre acestea se numără:
- stabilirea unor priorități economice care să depășească ciclurile electorale;
- constituirea, până la finalul anului 2027, a unei bănci naționale de proiecte mature;
- dezvoltarea unor mecanisme de finanțare mixtă care să atragă capital privat;
- dezvoltarea unei politici industriale bazate pe lanțuri valorice complete în România;
- investiții în irigații și managementul apei;
- dezvoltarea capacităților de procesare agroalimentară;
- instrumente profesioniste pentru gestionarea riscurilor agricole.
„Prin aderarea la Confederația Patronală Concordia, agricultura are o voce la masa unde se definește arhitectura economică a României pentru următoarele două decenii. Clubul Fermierilor Români va contribui la pregătirea perioadei 2028-2034 cu date, propuneri concrete și expertiza celor peste 1.400 de companii membre”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al CFRO.
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă reprezintă peste 1.400 de companii agricole, cu o suprafață cumulată de aproximativ 1,6 milioane de hectare.
Organizația derulează programe de formare, think tank-uri tematice și activități de dialog instituțional cu autoritățile naționale și europene.
