Agricultura românească are potențialul de a sprijini piața europeană aflată în creștere a combustibilului sustenabil pentru aviație (SAF), creând în același timp oportunități suplimentare pentru fermieri și contribuind la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene.
Această oportunitate a fost în centrul unei dezbateri organizate la începutul acestei săptămâni de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, care a reunit reprezentanți ai industriei pentru a explora modul în care culturile intermediare pot contribui la un lanț valoric mai sustenabil al biocombustibililor.
Moderată de Cristina Cionga, director executiv adjunct al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR), discuția a analizat rolul agriculturii în susținerea inițiativei ReFuelEU Aviation.
Aceasta prevede creșterea treptată a ponderii SAF în combustibilul pentru avioane utilizat pe aeroporturile din Uniunea Europeană: de la 2% în 2025, la 6% în 2030 și până la 70% în 2050.
Participanții au discutat despre modul în care culturile intermediare pot furniza materii prime pentru această piață, generând totodată oportunități economice pentru fermieri.
Un exemplu prezentat a fost floarea-soarelui cu ciclu scurt de creștere, cultivată după cerealele de toamnă pe terenuri care altfel ar rămâne neutilizate între două recolte principale.
Astfel de culturi pot genera venituri suplimentare pe terenurile existente, pot contribui la menținerea acoperirii solului și pot crește oferta de materii prime oleaginoase sustenabile fără a afecta producția alimentară.
Etienne Bouquet, Lider Regional de portofoliu al Corteva Europa, a subliniat importanța alinierii cadrului de reglementare cu realitățile din teren:
„ReFuelEU Aviation a creat o cerere pe termen lung pentru combustibilul sustenabil pentru aviație. Ceea ce determină dacă o cultură cultivată într-o fermă europeană poate contribui la această cerere este reglementarea, în special Directiva privind Energia Regenerabilă (RED III) și Anexa IX, care enumeră materiile prime eligibile pentru biocombustibili avansați.
Culturile intermediare semănate între două recolte principale pe terenuri agricole existente sunt deja recunoscute în această anexă, însă definiția tehnică și regulile de certificare trebuie să reflecte mai bine practicile agricole reale. Dacă eligibilitatea este definită prea restrictiv, fermierii își pierd flexibilitatea de a alege hibrizi cu ciclu scurt de creștere adaptați climatului și rotației culturilor.
Rolul Corteva este să ofere acești hibrizi, astfel încât o recoltă suplimentară de plante oleaginoase să devină o sursă stabilă de venit pentru fermă și o materie primă fiabilă pentru SAF.”
Discuția a abordat și dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare necesare pentru susținerea ambițiilor europene privind SAF. Participanții au evidențiat rolul Etlas, societatea mixtă creată de Corteva și bp pentru a conecta producția agricolă cu piețele de biocombustibili.
Compania intenționează să înceapă livrările inițiale în 2027 și își propune să ajungă la un milion de tone de materie primă oleaginoasă anual până la mijlocul anilor 2030, echivalentul a aproximativ 800.000 de tone de biocombustibil.
Referindu-se la oportunitatea pe care o are România în cadrul acestui nou lanț valoric, Ignacio Conti, CEO, Etlas, a declarat:
„Modelul începe cu fermierul și continuă prin agregatori, procesatori și parteneri din sectorul energetic. Combinând tehnologia semințelor Corteva cu capacitățile bp de rafinare și logistică, Etlas construiește o sursă trasabilă și scalabilă de materii prime agricole. România dispune deja de baza agricolă necesară pentru această piață.
În 2025, a ocupat primul loc în Uniunea Europeană atât la suprafața cultivată cu floarea-soarelui, cât și la producția de floarea-soarelui, iar strategia sa energetică stabilește o pondere de 3,5% pentru biocombustibilii avansați până în 2030. Potențialul există dacă fermierii au acces la semințele potrivite, la tehnologie agronomică și la o piață sigură de desfacere.
Unii fermieri români cultivă deja floarea-soarelui ca a doua cultură, iar mulți alții ar trebui să analizeze această oportunitate. Rolul nostru este să coordonăm întregul lanț, astfel încât fermierii, procesatorii și partenerii energetici să beneficieze de o sursă trasabilă de aprovizionare.”
Din perspectiva pieței, Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn, a evidențiat potențialul României de a deveni un furnizor important de materii prime pentru biocombustibili în Europa:
„Piața uleiurilor este acum împărțită între sectorul alimentar și cel al biocombustibililor, iar floarea-soarelui cultivată ca a doua cultură reprezintă o etapă pe care nu o valorificăm în prezent. România trebuie să fie prezentă pe această hartă. Obiectivul este să păstrăm o valoare adăugată mai mare pentru fermieri.”
O perspectivă practică a fost oferită de Costin Telehuz, fermier și președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița:
„Floarea-soarelui ca a doua cultură după orz sau grâu își are locul în sistem dacă hibridul este suficient de timpuriu încât să nu compromită următoarea cultură principală. Prima recoltă acoperă deja o mare parte din costurile fixe, astfel că această cultură suplimentară este evaluată prin ceea ce adaugă, nu prin ceea ce înlocuiește. Ca orice altă recoltă, succesul ei se decide în momentul valorificării.”
Participanții au fost de acord cu faptul că aceste culturi intermediare pot completa producția alimentară, fără a concura cu aceasta. În timp ce cultura principală de cereale rămâne baza rotației, culturile oleaginoase intermediare pot valorifica perioadele care altfel ar rămâne neutilizate între recolte.
În plus, șrotul de floarea-soarelui rezultat din procesare rămâne disponibil ca sursă valoroasă de proteină pentru hrana animalelor.
După dezbatere, participanții au vizitat loturile de floarea-soarelui cu ciclu scurt de creștere din cadrul fermei TOTAGRO din județul Giurgiu, deținută de Cătălin Corbea. Parcelele au prezentat floarea-soarelui cultivată după o cultură de cereale de toamnă, demonstrând modul în care culturile intermediare pot fi integrate în sistemele agricole comerciale.
Reflectând asupra experienței sale, Cătălin Corbea a declarat:
„Acest interval reprezintă fereastra ideală pentru floarea-soarelui cu ciclu scurt. Ceea ce se schimbă este continuitatea sistemului.
Terenul rămâne ocupat, solul nu este lăsat descoperit, iar cultura următoare pornește de pe un teren care a fost acoperit, nu lăsat pârloagă. Facem acest lucru după orz de ani de zile. Dacă privim ferma în ansamblu, sistemul funcționează.”
Pe măsură ce cererea de combustibil sustenabil pentru aviație continuă să crească în Europa, culturile intermediare, precum floarea-soarelui cu ciclu scurt de creștere, ar putea oferi fermierilor români noi oportunități de piață, sprijinind în același timp dezvoltarea unor lanțuri locale de aprovizionare cu materii prime.
Prin inovație în domeniul semințelor, expertiză agronomică și colaborare de-a lungul întregului lanț valoric, agricultura poate juca un rol important în atingerea obiectivelor de sustenabilitate și în consolidarea viabilității economice a fermelor.
