Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit obligații suplimentare de plată a TVA în valoare de aproximativ 87 de milioane de lei, în urma verificării unor tranzacții cu utilaje agricole aduse din alte state membre ale Uniunii Europene și comercializate în România.
Controlul a fost realizat de inspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, după intensificarea analizelor de risc prin utilizarea unor instrumente digitale avansate.
Potrivit ANAF, utilajele ajungeau fizic în România, însă modul în care erau declarate operațiunile din punct de vedere fiscal indica un circuit al TVA diferit de cel rezultat din documentele comerciale și de transport.
Utilajele aveau un singur traseu fizic
Tranzacțiile analizate presupuneau vânzarea succesivă a aceluiași utilaj între un producător dintr-un alt stat membru, un distribuitor și un dealer sau client din România.
Deși existau mai multe operațiuni comerciale, utilajul avea un singur traseu fizic: pleca de la fabrica producătorului și era transportat direct în România. Documentele analizate indicau inclusiv clientul român și locul unde urma să fie livrat utilajul.
În ceea ce privește TVA, tratamentul aplicat tranzacțiilor era însă diferit. Distribuitorul utiliza coduri de TVA deținute și în statele în care se aflau producătorii.
Prima vânzare era tratată drept o operațiune locală în statul producătorului, cu TVA aferentă acelui stat, iar vânzarea ulterioară către România era declarată separat drept operațiune intracomunitară.
Inspectorii fiscali au analizat însă întregul circuit economic al tranzacțiilor, nu fiecare factură în mod izolat. Pentru identificarea circuitului au fost corelate facturile, comenzile, codurile de TVA, documentele de transport, informațiile privind destinația bunurilor și modul de organizare a transportului.
De ce a fost stabilită TVA în România
În cazul vânzărilor succesive ale aceluiași bun, atunci când există un singur transport între două state membre, regulile europene privind TVA prevăd că transportul intracomunitar trebuie atribuit uneia dintre operațiunile din lanț, în funcție de circumstanțele concrete ale tranzacției.
În urma verificărilor, inspectorii ANAF au stabilit că distribuitorul avea rolul de operator intermediar și era implicat în organizarea transportului utilajelor către România.
Pentru operațiunile analizate, ANAF a concluzionat că distribuitorului îi reveneau obligații fiscale în România, iar vânzările ulterioare către dealerii sau clienții români trebuiau tratate drept livrări interne pentru care TVA era datorată în România.
ANAF precizează că problema identificată nu a fost simpla utilizare a unor coduri de TVA în mai multe state membre, ci faptul că tratamentul fiscal declarat nu corespundea traseului fizic și realității economice a tranzacțiilor verificate.
ANAF extinde verificările asupra tranzacțiilor transfrontaliere
Cazul evidențiază și rolul tot mai important al instrumentelor digitale în controalele fiscale. Prin corelarea informațiilor din facturi, documente de transport, comenzi și date fiscale, inspectorii pot reconstrui circuitul economic al unei tranzacții transfrontaliere și pot identifica eventualele neconcordanțe.
ANAF anunță că va intensifica analiza de risc și verificările pentru tranzacțiile similare cu utilaje agricole, în special în situațiile în care datele fiscale, comerciale și de transport indică diferențe cu potențial impact asupra TVA datorate în România.
Instituția susține că verificările urmăresc identificarea situațiilor de neconformare și aplicarea corectă a regulilor fiscale, astfel încât operatorii economici care respectă legislația să nu fie dezavantajați de practici prin care TVA datorată în România nu este declarată corespunzător.
