12.7 C
București
miercuri, 26 noiembrie, 2025
IT
MD

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleKozma Bela, Covasna: „Problema majoră a multor cultivatori de cartofi e lipsa...

Kozma Bela, Covasna: „Problema majoră a multor cultivatori de cartofi e lipsa spaţiilor de depozitare”

Anul 2025 a fost unul dificil pentru agricultorii din judeţul Covasna, care, în medie, au avut producţii mai scăzute decât în anii anteriori, în principal din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, a declarat directorul Direcţiei Agricole Covasna, Kozma Bela.

Potrivit acestuia, cartoful, cultura tradiţională a zonei, a înregistrat o producţie cu aproximativ 20% mai mică, iar preţul scăzut de valorificare va face dificilă acoperirea cheltuielilor pentru mulţi fermieri.

‹ adv ›

Anul acesta în judeţul Covasna au fost cultivate cu cartofi circa 12.500 de hectare, iar producţia medie a fost de 17.450 kilograme la hectar, ceea ce înseamnă că judeţul Covasna rămâne un jucător semnificativ pe piaţa cartofului.

Kozma Bela a mai menţionat că problema majoră a multor fermieri este lipsa spaţiilor de depozitare şi a infrastructurii pentru menţinerea calităţii cartofilor, iar în atare condiţii aceştia sunt nevoiţi să îi vândă la un preţ foarte mic în raport cu cheltuielile de producţie.

În plus, trebuie să facă faţă şi concurenţei cartofilor din import.

„Avem producţie mai mică la cartofi faţă de anul trecut şi de anul 2023, în jur de 20% mai puţin. Şi problema e că şi preţul este foarte mic, kilogramul se vinde cu 0,90-1,20 de bani la poarta fermei.

Cheltuielile de producţie sunt între 25.000 şi 30.000 de lei pe hectar, deci la banii aştia nu se acoperă cheltuielile de producţie. Problema majoră a fermierilor, micilor fermieri din Covasna, legat de cartofi, este că nu au loc de depozitare corespunzător”, a declarat Kozma Bela, pentru Agerpres.

Acesta a precizat că singura cultură care a înregistrat o producţie mai bună în acest an este cea de sfeclă-de-zahăr, care a fost cultivată pe circa 735 de hectare, cu o medie 43.077 kilograme la hectar.

„Nu a fost un an chiar fericit. Nu ştiu dacă pot evidenţa o cultură care, din punctul de vedere al rentabilităţii şi beneficiilor financiare pentru fermieri, ar ieşi în evidenţă. Probabil sfecla-de-zahăr, unde avem o producţie mai bună faţă de anii anteriori. Deci, anul acesta sfecla este una dintre culturile câştigătoare”, a mai spus Kozma Bela.

‹ adv ›

Acesta a remarcat că în ultimii ani, pe fondul schimbărilor climatice, specificul culturilor agricole din judeţul Covasna a început să se schimbe, porumbul, de exemplu, fiind cultivat anul acesta pe o suprafaţă foarte mare, de peste 13.000 de hectare, iar floarea-soarelui, pe 1.252 de hectare.

„Porumbul a intrat în forţă, dar au crescut şi suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui şi rapiţă (…) De unde au apărut culturile astea? Din cauza încălzirii globale”, a mai spus directorul Direcţiei Agricole Covasna.

‹ adv ›

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Schimbare majoră pe piața globală a uleiului de floarea-soarelui: Europa și Marea Neagră pierd teren

Analiza OilWorld (Germania) arată modificări în structura globală a...
‹ adv ›

CE lansează un program de monitorizare a polenizatorilor pentru a contribui la refacerea biodiversităţii

Comisia Europeană a publicat miercuri un act legislativ de instituire a unui sistem al UE de monitorizare a polenizatorilor...

Tensiuni majore în Parlamentul European: EPP renunță la procedura de urgență pentru Mercosur

Tentativa Partidului Popular European (EPP) de a forța adoptarea rapidă a clauzelor de salvgardare din acordul UE–Mercosur s-a prăbușit...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole