20% din alimentele produse în România ajung la gunoi, iar gospodăriile sunt principala sursă a acestei pierderi.
Avertismentul vine de la Asociaţia Lanţul Alimentar Scurt (ALAS), care atrage atenţia că risipa alimentară începe cu achiziţii neplanificate, continuă cu gătitul excesiv şi se termină cu alimente aruncate – adesea produse muncite cu trudă.
Gospodari, nu risipitori: iniţiativă civică la Piaţa Obor
Prin proiectul „Gospodari la Obor”, ALAS îşi propune să rupă cercul risipei printr-o reţea informală de oameni care valorifică fiecare resursă – de la frunze şi legume, până la timp şi idei.
Piaţa Obor a fost aleasă ca punct central, un loc simbolic pentru consumatori, dar şi pentru bucătari profesionişti.
„Economia începe cu responsabilitatea cu care cumpărăm. Un român atent la resurse este un gospodar adevărat”, subliniază Marius Tudosiei, fondator ALAS.
Ce se întâmplă concret la Obor?
Proiectul aduce acţiuni menite să reducă risipa:
- Instalarea unui compostor comunitar lângă Piaţa Obor – pentru ca resturile vegetale să hrănească pământul, nu gropile de gunoi;
- Ateliere de gătit comunitar cu legume imperfecte – pentru a promova reţetele „zero waste”;
- Sesiuni de educaţie ecologică, tururi ghidate, picnicuri şi campanii de informare cu mesaje directe: „Nu risipi nimic la Obor!”, „La Obor se mănâncă tot!”, „Compost is the new black!”
Cristina Chinole, manager de proiect ALAS, precizează că scopul este de a schimba percepţia asupra legumelor imperfecte: „Sunt la fel de gustoase, hrănitoare şi nu merită aruncate.”
De ce contează?
- Reducerea risipei = economii, mai ales în contextul creşterii taxelor;
- Compostul rezultat poate susţine grădinile urbane şi balcoanele verzi;
- Respectul faţă de hrană şi resurse este forma autentică de gospodărire.
Răzvan Lavric, gospodar Slow Food, oferă un exemplu practic:
„La Punctul Gastronomic Local La Motoare, gătim cu ce ne oferă natura. Transformăm legumele trecute în zacuscă, oasele în ciorbe şi cojile în hrană pentru pământ. Asta nu e doar sustenabilitate, e bun-simţ gospodăresc.”
Partenerii iniţiativei
Proiectul este finanţat de Platforma de Mediu pentru Bucureşti, prin programul „În zona ta”, şi are sprijinul mai multor organizaţii locale, printre care Academia de Compost, Balconul Obor, Grădini Comunitare Obor, Asociaţia Eco Ruralis şi Climatosfera, dar şi unităţi de învăţământ din Sectorul 2.
