ANSVSA ia măsuri de prevenire împotriva apariţiei febrei aftoase în România, după focarul din Ungaria

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a dispus acţiuni de prevenire a introducerii virusului febrei aftoase în România, după apariţia unui focar de febră aftoasă în Ungaria.

ANSVSA a dispus instituirea de măsuri suplimentare de prevenţie, precum:

informarea reprezentanţilor principalelor asociaţii de crescători de bovine, porcine, ovine şi caprine din ţară şi despre obligativitatea de a anunţa medicul veterinar despre animalele care prezintă modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalităţi;

mediatizarea necesităţii şi a obligaţiei proprietarilor de animale de a notifica medicului veterinar oricând observă animale cu modificări de comportament, îmbolnăviri sau orice caz de mortalitate;

informări privind obligaţia proprietarilor de animale de a notifica medicului veterinar oricând observă animale cu modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalităţi, prin intermediul unor materiale printate (afişe, postere) care să fie postate la circumscripţiile de liberă practică, primării, biserici, etc.

Potrivit instituţiei, transporturile de animale şi produsele de origine animală dinspre zona de restricţie (proximitatea localităţii Gyor pe o rază de 30 de km) sunt temporar suspendate.

Autoritatea a mai dispus:

• monitorizarea sporită a tuturor transporturilor de animale din speciile bovine, porcine, ovine şi caprine din cadrul comerţului intracomunitar;
• intensificarea controalelor în trafic pentru a identifica eventualele transporturi neautorizate de animale;
• comunicarea către operatorii economici care achiziţionează bovine, porcine, ovine şi caprine despre obligativitatea de a prenotifica DSVSA judeţeană oricare achiziţie de animale din speciile mai sus menţionate din Uniunea Europeană.

La fiecare transport de bovine, porcine, ovine şi caprine, medicul veterinar va asista la debarcarea animalelor din mijlocul de transport şi va efectua un examen clinic al tuturor animalelor.

DSVSA judeţene vor efectua informări în cascadă la nivelul tuturor operatorilor şi instituţiilor judeţene.

Aceste informări se vor realiza în cadrul întâlnirilor organizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene cu reprezentanţii principalelor asociaţii de crescători de bovine, porcine, ovine şi caprine şi cu cei ai operatorilor economici implicaţi în activitatea de comerţ, de pe raza judeţului.

În funcţie de evoluţia anchetei epidemiologice şi a notificărilor primite, ANSVSA va transmite în teritoriu recomandări şi instrucţiuni prin note de serviciu cu privire la evoluţia febrei aftoase în Uniunea Europeană. Acestea vor fi implementate prin organizarea de întâlniri cu părţile implicate şi interesate.

ANSVSA solicită operatorilor economici din România care desfăşoară activităţi comerciale cu rumegătoare paricopitate şi suine să acorde o atenţie deosebită instrucţiunilor transmise de ANSVSA prin DSVSA judeţene, pentru a proteja efectivele de animale de această boală.

Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA judeţene.

În România există un Program Naţional de Supraveghere pentru febra aftoasă inclus în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului care constă în supravegherea activă şi pasivă a animalelor din efectivele indigene si din supravegherea activa a animalelor provenite din comertul intracomunitar.

Febra aftoasă este o boală infecţioasă acută, care provoacă febră, urmată de dezvoltarea de vezicule pline cu lichid mai ales la nivel bucal şi la nivelul membrelor.

Boala este cauzată de un virus care are şapte serotipuri diferite, fiecare producând aceleaşi simptome.

Intervalul dintre expunerea la infecţie şi apariţia simptomelor variază între 24 ore şi zece zile, sau chiar mai mult. Timpul mediu, în condiţii naturale, este de trei-şase zile.

Virusurile febrei aftoase pot fi identificate în toate secreţiile şi excreţiile animalelor infectate acut, inclusiv în aerul expirat.

Transmiterea se realizează, în general, prin contactul direct între animalele infectate şi cele susceptibile sau, mai rar, expunerea indirectă a animalelor predispuse la excreţiile şi secreţiile animalelor infectate acut sau produse din carne neprocesate.

După recuperarea din stadiul acut al infecţiei, virusul infecţios dispare dar niveluri scăzute pot persista în orofaringele unor rumegătoare.

Virusul viu sau ARN-ul viral poate continua să fie recuperat din fluidele orofaringiene şi celulele colectate cu o cupă probang. S-a demonstrat, de asemenea, că virusul FMD persistă într-o formă nereplicativă în ganglionii limfatici (Juleff et al., 2008).

Animalele la care virusul persistă în orofaringele pentru mai mult de 28 de zile după infecţie sunt denumiţi purtători. Porcii nu devin purtători.

ANSVSA precizează că dovezile circumstanţiale indică, în special la bivolii africani, ca purtătorii sunt capabili, în rare ocazii, să transmită infecţia animalelor domestice susceptibile cu care intră în contact strâns: mecanismul implicat este necunoscut.

Starea de purtător la bovine nu persistă de obicei mai mult de 6 luni, deşi într-o proporţie mică, poate dura până la 3 ani. La bivolii africani, s-a demonstrat că animalele individuale adăpostesc virusul timp de cel puţin 5 ani, dar probabil că nu este un fenomen pe tot parcursul vieţii.

Într-o turmă de bivoli, virusul poate fi menţinut timp de 24 de ani sau mai mult. Oile şi caprinele nu sunt de obicei purtătoare ale virusurilor febrei aftoase mai mult de câteva luni, în timp ce există puţine informaţii despre durata stării de purtător la speciile şi subspeciile de bivoli asiatici. 

Vezi aici despre ANSVSA: Algeria este interesată să importe din România până la 300.000 de ovine.