Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău a aclimatizat, în premieră, Jicama, fasolea mexicană yam sau napul mexican, care poate cântări până la 3 kilograme, o alternativă a cartofului clasific, cu un conţinut bogat în fibre.
Potrivit reprezentanţilor BRGV, Jicama este o specie originară din Mexic cultivată pentru tuberculi.
În ciuda faptului că partea aeriană a plantei este similară cu cea a fasolei, păstăile nu se consumă, fiind toxice, din cauza prezenţei rotenonei, un compus considerat insecticid natural.
„Denumirea ştiinţifică, Pachyrhizus erosus, originară din Mexic, America Centrală, denumirea populară Jicama, fasolea de rădăcină mexicană cunoscută în lume.
Este o premieră pentru noi, partea aeriană seamănă identic cu fasolea noastră, tulpina ajunge până 4-5 metri, florile sunt asemănătoare, păstăile, boabele nu sunt apreciate pentru consum datorită unei substanţe uşor toxice considerată insecticid natural.
Tuberculul poate cântări între 1 şi 3 kilograme, seamănă cu tuberculul unui cartof, dar foarte mare, este apreciat pentru conţinutul său în fibre, proteine, vitamina C.
Are un gust asemănător cu cel al cartofilor noştri, puţin mai dulce şi cu conţinut ceva mai ridicat de apă”, a declarat directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Planta poate fi cultivată cu uşurinţă pe solurile sărace în substanţe nutritive, rezistă la temperaturi ridicate în perioadele secetoase, în schimb este sensibilă la îngheţ.
„Preferă terenurile nisipoase, rezistă la condiţii extreme de mediu, valorifică terenurile cu grad scăzut de fertilitate şi rezistă la umezeală, dar şi la temperaturi ridicate. Se seamănă primăvara şi se recoltează toamna.
Tuberculii pot fi păstraţi peste iarnă asemenea cartofilor, dar nu în îngheţ. Are potenţial mare de producţie, gândiţi-vă că o plantă poate produce tuberculi de peste 3 kilograme, planta aeriană îmbogăţeşte solul cu azot, o plantă valoroasă.
Această plantă poate fi cultivată în sistem ecologic, poate constitui o cultură de nişă sau o soluţie pentru condiţiile noi de climă. Poate rezista la verile calde şi la contrastele acestea termice”, a mai precizat Costel Vînătoru.
BRGV are ca strategie cunoaşterea genotipică şi fenotipică, precum şi conservarea resurselor genetice vegetale ex situ şi in situ, pe termen scurt, mediu şi lung, în concordanţă cu legislaţia internaţională.
Vezi și Costel Vînătoru: O comoară agricolă redescoperită în fasolea Lima.
