Comisia Europeană a publicat joi un raport privind punerea în aplicare a primei iniţiative a UE privind polenizatorii, pe care Comisia a adoptat-o în 2018 pentru a aborda declinul insectelor polenizatoare sălbatice, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Insectele polenizatoare sunt esenţiale pentru funcţionarea ecosistemelor, pentru securitatea noastră alimentară, pentru medicamente şi pentru bunăstarea noastră.
Cu toate acestea, în Europa, una din zece specii de albine şi de fluturi este pe cale de dispariţie, iar o treime dintre ele sunt în scădere.
Analiza publicată joi arată că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acţiunilor iniţiativei, dar există în continuare provocări legate de abordarea multiplelor cauze principale ale declinului insectelor polenizatoare.
Potrivit raportului, iniţiativa rămâne un instrument de politică folositor, care permite UE, statelor membre şi părţilor interesate să combată declinul polenizatorilor.
Până la sfârşitul anului 2020, peste 30 de acţiuni au fost puse în aplicare în trei domenii prioritare: îmbunătăţirea cunoştinţelor privind declinul polenizatorilor, combaterea cauzelor care duc la declinul polenizatorilor, implicarea publicului şi promovarea cooperării pentru a stopa declinul.
Printre altele, Comisia a lansat parcul polenizatorilor – un instrument digital interactiv menit să sensibilizeze publicul cu privire la declinul periculos al polenizatorilor şi să iniţieze, la nivel global, acţiuni menite să abordeze acest fenomen.
În cadrul iniţiativei UE privind polenizatorii s-a elaborat un sistem la nivelul UE de monitorizare a speciilor polenizatorilor pentru o mai bună înţelegere a stării populaţiilor lor şi a cauzelor declinului acestora. În curând, acest sistem va putea fi utilizat pe teren în întreaga UE. Comisia a instituit un sistem specific de informare cu privire la polenizatori şi a lansat o serie de iniţiative de cercetare adaptate.
Potrivit Executivului comunitar, este necesară o accelerare a eforturilor, în special pentru a aborda pierderea habitatelor pe terenurile agricole şi impactul pesticidelor.
Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Strategia UE „De la fermă la consumator” şi Planul de acţiune al UE privind reducerea la zero a poluării stabilesc obiective specifice în acest sens, precum: extinderea zonelor protejate şi refacerea ecosistemelor, promovarea agriculturii ecologice, refacerea elementelor de peisaj de o mare diversitate pe terenurile agricole şi reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor şi a altor poluanţi de mediu care dăunează polenizatorilor.
Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice şi obiectivele tot mai ambiţioase în ceea ce priveşte neutralitatea climatică vor contribui la atenuarea impactului schimbărilor climatice asupra polenizatorilor.
În a doua jumătate a anului 2021, Comisia va lansa activităţi de consultare pentru a colecta opinii, precum şi dovezi mai cuprinzătoare din partea experţilor, a părţilor interesate şi a cetăţenilor în vederea unei posibile îmbunătăţiri a iniţiativei, identificând măsuri suplimentare pentru punerea în aplicare a obiectivelor sale pe termen lung.
Comisia va ţine seama de feedbackul primit şi va lua în considerare posibilitatea revizuirii Iniţiativei UE privind polenizatorii.
Sursa foto pxhere.com