Cu toate că așa numita „condiționalitate socială” va fi obligatorie abia din 2025, unele state membre ale UE vor începe să aplice standardele de muncă începând cu 2023, dar lipsa unui sistem de sancțiuni armonizat ridică multe semne de întrebare.
Odată cu lansarea cadrului financiar 2023-2027 al Politicii Agricole Comune (PAC), au revenit în discuție criteriile reformei care condiționează subvențiile agricole prin impunerea unor standarde minime privind condițiile de muncă în ferme.
Concret, atunci când un fermier nu respectă una sau mai multe cerințe prevăzute de această nouă legislație UE, autoritățile naționale pot decide să reducă – sau să retragă, în cele mai grave cazuri – subvențiile PAC.
În momentul de față, doar trei țări – Franța, Italia și Austria – au optat în mod voluntar pentru introducerea acestei măsuri începând cu anul 2023, dar ea va fi obligatorie pentru toate statele membre ale UE începând din 2025.
Cu toate acestea, nivelul sancțiunilor impuse este decis la nivel național și este considerat foarte scăzut și inacceptabil de unele părți interesate, care solicită Comisiei Europene să ajungă la un sistem de sancțiuni coordonat și armonizat în întreaga Europă.
Pentru EFFAT, pilonul social al Politicii Agricole Comune poate schimba cu adevărat datele problemei, dar în prezent îi lipsește pragmatismul și o armonizare mai amplă între țările UE.
Apel la convergență socială
Sunt peste 10 milioane de oameni care lucrează în sectorul agricol european, în principal ca muncitori sezonieri, zilieri sau în alte situații precare, iar 61,2% dintre aceștia sunt angajați în condiții de muncă informale.
În ciuda acestui fapt, condiționalitatea socială s-a dovedit a fi o problemă spinoasă în timpul negocierilor anterioare privind Politica Agricolă Comună între țările UE și Parlamentul European. Și continuă să fie.
Iar, pentru eurodeputatul socialist Paolo De Castro – care s-a numărat printre susținătorii condiționalității sociale – armonizarea europeană trebuie să fie un proces gradual.
Flexibilitate înainte de toate
Țările Uniunii Europene vor trebui să își creeze propriul cadru național cu privire la modul de implementare a condiționalității sociale – sancțiuni, controale și niveluri de diligență.
În plus, el a subliniat că FNSEA a avertizat autoritățile franceze că anumite sancțiuni sunt disproporționate și ar urma să se adauge la amenzile deja stipulate de Codul muncii francez.
Lechner a mai reamintit că punerea în aplicare voluntară a noilor standarde sociale de către țări precum Franța va necesita sprijin, flexibilitate și pedagogie și că autoritățile publice vor trebui să se asigure că noile controale nu vor duce la o creștere a sarcinii administrative pentru agricultori.
În opinia sa, sunt necesare dialogul continuu, evaluarea și îmbunătățirile, pentru a avansa spre o mai mare armonizare și o aplicare echitabilă a mecanismului în întreaga UE.