Benedikt Bösel este fermierul german care testează modul în care agricultura regenerativă și agrosilvicultura pot fi implementate pe 1.000 de hectare de teren arabil, 150 de hectare de pășune și 2.000 de hectare de pădure.
Într-un interviu oferit pentru Agrarheute, acesta menționează că scopul lui este „Să creeze un sistem care să-i permită să fie independent de orice subvenții”.
Sistemul alternativ de agricultură implementat de fermier, numit agricultura regenerativă, se bazează pe trei piloni principali de management durabil și rezilient al solului:
- restabilirea biodiversității și sănătății solului;
- fortificarea captării și păstrării carbonului în sol, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
- menținerea sau majorarea productivității culturilor, în urma implementării practicilor.
Fermierul menționează că datorită respectării principiilor agriculturii regenerative, chiar dacă nu a plouat săptămâni întregi pe parcursul vegetației, solul în culturi se păstrează umed sub un strat gros de iarbă și trifoi.
„Avem doar 350 până la 500 mm de ploaie pe an”, menționează fermierul.
Terenurile agricole sunt amplasate în estul Brandenburgului. Regiunea a fost întotdeauna una dintre zonele din Germania cu cele mai scăzute precipitații, dar situația s-a înrăutățit mult în ultimii ani.
„Seceta schimbă jocul. Solul foarte nisipos în combinație cu seceta extremă este o provocare deosebită, unde suntem aproape de nisipul deșertului”.
„Trebuie să investim cel mai mult în sol, nu în tehnologii. Solul pe terenurile pe care le am în gestiune miroase a humus. Acest lucru demonstrează că, dacă ceva funcționează aici, poate funcționa și în altă parte în condiții mai puțin extreme”, spune Bösel.
Printre principiile managementului durabil și rezilient al solului se numără:
- acoperirea permanentă a solului cu vegetație pe durata întregului an;
- respectarea asolamentului cu o diversitate mai mare de culturi de bază și succesive, culturi mixte;
- folosirea culturilor perene în asolament, inclusiv a culturilor leguminoase;
- cultivarea fâșiilor forestiere;
- folosirea lucrării minime a solului sau No-till;
- reducerea pesticidelor;
- folosirea mulciului din resturi vegetale, paie, composturi;
- reducerea dimensiunii câmpurilor;
- folosirea fâșiilor de culturi pe marginea câmpurilor cu potențial de atragere a insectelor polenizatoare și altei entomofaune benefice;
- integrarea sectorului de fitotehnie și zootehnie.
„Solul este cel mai valoros bun”.
Pe măsură ce schimbările climatice progresează, fermierii din regiunile anterior favorabile cultivării sunt amenințați de condiții extreme.
„Aplicând agricultura regenerativă, primesc feedback foarte repede dacă ceva funcționează sau nu”.
Inițial, Benedikt Bösel a analizat experiența altor țări, cum ar fi Japonia, Brazilia și Coreea de Sud. A fost impresionat de pionierii care au dezvoltat sisteme precum agricultura sintropică, care se bazează pe revenirea parcelelor naturale de plante în anumite locații, sau care se bazează pe agrosilvicultură sau care promovează managementul alternativ al pășunilor.
