Industria alimentară românească riscă să fie tot mai aproape de faliment din cauza preţurilor exagerat de mari la energia electrică şi termică, la gaze, combustibil şi cereale, dacă nu vor fi luate măsuri în perioada următoare, susţin reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) – Sindalimenta.
„Guvernul trebuie să se pregătească urgent dacă doreşte să avem pe rafturi mâncare românească şi să ia în calcul câteva măsuri în regim de urgenţă”, susţin reprezentanţii organizaţiei.
Astfel, aceştia propun reabilitarea imediată a sistemului de irigaţii, găsirea unei soluţii optime, astfel încât România să producă îngrăşăminte pentru agricultură, preţ subvenţionat pentru motorina folosită în agricultură, prin eliminarea accizelor.
De asemenea, reprezentanţii Sindalimenta propun măsuri urgente pentru industria alimentară, în strânsă conlucrare cu reprezentanţii industriei pentru stoparea creşterii preţurilor – TVA 0 la alimente, reducerea TVA la energie şi gaze, eliminarea unor taxe la combustibil, plafonarea preţurilor la energie şi gaze până la sfârşitul anului.
„Fără aceste măsuri, industria alimentară românească riscă să fie tot mai aproape de faliment din cauza preţurilor exagerat de mari la energia electrică şi termică, la gaze, combustibil şi cereale. Preţurile urcă practic de la o zi la alta din cauza războiului ruso-ucrainean, iar dacă să ne referim la agricultură să nu uităm că cele două ţări asigură 30% din exportul mondial de grâu”, se menţionează în comunicat.
Potrivit unui comunicat semnat de Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta, „în ciuda situaţiei internaţionale extrem de tensionate şi a efectelor sale din ce în ce mai negative în plan economic, Guvernul continuă să trateze cu iresponsabilitate situaţia”.
„În timp ce ţări din jurul nostru au început să anunţe restricţii în ceea ce priveşte exporturile de cereale, Ministerul Agriculturii din România nu ia în calcul o astfel de măsură. Atât premierul Nicolae Ciucă, cât şi alţi miniştri susţin că România are suficiente rezerve de grâu, porumb şi floarea soarelui, astfel că nu trebuie să ne facem griji, iar exporturile nu ar trebui oprite pentru că avem excedent. Avem excedent acum, pentru că anul trecut am avut o recoltă record, de circa 11,4 milioane de tone de grâu la un consum mediu la nivel naţional de circa 4,6 milioane de tone, dar pot spune premierul României şi membri Guvernului că acest lucru se va întâmpla şi cu recolta de anul acesta? Evident că nu, mai ales că există deja semne că riscăm să ne confruntăm anul acesta cu o secetă severă”, se menţionează în comunicat.
Reprezentanţii organizaţiei susţin că producţia viitoare de grâu ar putea fi mai mică anul acesta în multe ţări mari exportatoare.
„De exemplu, în Ucraina, care recent a interzis exporturile de grâu până la sfârşitul anului, este pusă sub semnul întrebării recolta din acest an din cauza războiului. În China, oficialităţile au anunţat deja că starea recoltei de grâu a ţării ar putea fi ‘cea mai rea din istorie’, potrivit presei internaţionale, din cauza ploilor din toamna anului trecut. Pe de altă parte, stocurile de grâu deţinute de comercianţii şi fermierii chinezi au fost reduse brusc în 2021, ceea ce vor reduce şi mai mult cantităţile de grâu disponibile pentru export. În ceea ce priveşte producţia din SUA, ea ar putea fi sub media anuală din cauza secetei. Deocamdată, nimeni nu ştie dacă se va putea conta anul acesta pe exporturile de grâu rusesc, având în vedere sancţiunile economice impuse acestei ţări”, se mai spune în comunicat.
Conform sursei citate, cu o cerere la nivel mondial tot mai mare, cu stocuri în scădere şi cu preţuri care au explodat în această perioadă, situaţia pe piaţa mondială a grâului se va tensiona şi mai mult în perioada următoare.
„În aceste condiţii, a spune că România nu are niciun fel de probleme cu stocurile este o mare eroare, iar efectele le vom deconta cu toţii într-un viitor nu prea îndepărtat. Dacă mai adăugăm şi faptul că marile rezerve de grâu ale României nu sunt deţinute de stat sau de fermieri, ci de câteva companii transnaţionale specializate în comerţul cu produse agricole, avem tabloul complet al situaţiei şi explicaţia de ce statul român evită să ia măsura interzicerii exporturilor de cereale”, susţin reprezentanţii Sindalimenta.
Totodată, aceştia susţin că plafonarea preţurilor la utilităţi acoperă doar 30% din pierderile sectorului de morărit şi panificaţie.
„Îi aducem Guvernului la cunoştinţă că plafonarea preţurilor la utilităţi acoperă doar 30% din pierderile sectorului de morărit şi panificaţie, că din luna aprilie multe societăţi din industria alimentară riscă să se închidă în cazul în care măsura plafonării tarifelor la utilităţi nu va fi acompaniată şi de alte măsuri, că importurile de îngrăşăminte chimice vor contribui la scumpirea producţiei de cereale cu circa 30% anul acesta etc. Vorbim despre o listă foarte lungă de probleme cu care se confruntă agricultura şi industria alimentară, dar pe care Guvernul o ignoră, deşi Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta a solicitat în repetate rânduri discutarea ei. Până acum doar promisiuni şi teorie, nimic concret”, conform sursei citate.
Totodată, reprezentanţii organizaţiei susţin că toate măsurile ce trebuie luate sunt de trei luni în atenţia reprezentanţilor Guvernului, respectiv scăderea TVA la 0 la produsele alimentare, reducerea TVA la energie şi gaze, reducerea accizelor la combustibil, salariul angajaţilor din industria alimentară, care pe fondul lipsei muncitorilor calificaţi, trebuie să fie garantat prin lege, astfel încât el să fie corespondent celui din construcţii, cu beneficiile şi avantajele respective etc.
Potrivit Sindalimenta, accentuarea instabilităţii în ceea ce priveşte asigurarea fluxurilor de materii prime necesare industriei alimentare, mai ales că multe state vor lua decizia diminuării sau restricţionării temporare a comerţului agroalimentar, va avea un impact imediat şi puternic asupra industriei alimentare româneşti.
Astfel, multe unităţi se vor închide, şomajul va creşte, iar în final va fi afectată inclusiv securitatea şi siguranţa alimentară a României.
„Embargoul aplicat Rusiei se întoarce şi împotriva României, iar la noi efectul de bumerang este mult mai puternic comparative cu cel suferit de statele Occidentale, pentru că noi suntem săraci. Românul nu-şi permite să suporte creşterile permanente de preţuri care au prăbuşit nivelul de trai în ultimii aproape doi ani daca ţinem cont de actualele salarii. Când peste 1,2 milioane de români trăiesc cu salariul minim pe economie, care este de 1.524 de lei net, iar coşul zilnic este 2.708 lei pe lună pentru o persoană adultă singură; de 4.417 lei pe lună pentru o familie de doi adulţi fără copii; de 5.993 lei pe lună pentru o familie de doi adulţi şi un copil; de 7.234 lei pe lună pentru o familie compusă din doi adulţi şi doi copii, aşteptăm de la Guvernul României elaborarea şi publicarea unui ghid de supravieţuire pentru românii disperaţi, dacă tot nu are soluţii pentru ca viaţa multor dintre aceştia să nu mai fie un calvar”, se mai spune în document.
Conform sursei citate, industria alimentară nu mai poate rezista fără luarea unor măsuri concrete.
„Creşterea economică cu care se laudă mereu Florin Cîţu, preşedintele PNL şi fost premier, este doar pe hârtie şi în buzunarele unora, abonaţi mereu la contracte cu statul. Pentru aceştia criza sanitară a fost o nouă şansă să-şi sporească averile după ce multe contracte au fost atribuite prin încredinţare directă, invocându-se tot felul de urgenţe. De fapt, guvernele ultimilor doi ani, pe care le putem numi Guvernele Sărăciei Naţionale, au avut o unică urgenţă: să îmbogăţească găştile de partid. Numirile în funcţii publice şi în Consilii de Administraţie, foarte bine remunerate, a multor sinecurişti de partid, despre care presa a relatat în nenumărate rânduri, a devenit politică de stat. Domnilor guvernanţi, nu neglijaţi industria alimentară dacă doriţi, aşa cum susţineţi, ca produsele româneşti sa fie pe rafturile magazinelor, dacă vreţi produse de calitate, proaspete şi la preţuri reale, nu de speculă. Domnilor guvernanţi, sprijiniţi micii producători pentru că marfa lor poate înlocui importurile de alimente, reglementa preţurile şi ne poate aduce plus valoarea de care avem nevoie. Nepăsarea de care daţi dovadă şi interesul pe care îl manifestaţi pentru lucruri neimportante, ne pot distruge”, se mai spune în comunicat.
