După un final de an marcat de presiuni puternice pe piața oleaginoaselor, rapița intră în primele luni ale anului într-o fază de redresare prudentă, susținută mai degrabă de factori conjuncturali decât de o schimbare structurală a pieței.
Evoluțiile din Ucraina, dinamica canola din Canada și Australia, precum și contextul geopolitic global conturează un tablou complex, în care deciziile de vânzare trebuie atent calibrate.
Contractele futures la Paris: o revenire fragilă
Contractele futures pentru rapiță cu scadența în februarie, tranzacționate la Paris, au recuperat o parte din pierderile înregistrate înainte de Crăciun, urcând de la minimul anual de 450 €/t la 466,75 €/t, ceea ce înseamnă o creștere de 3,7%.
Această evoluție este legată direct de întârzierile livrărilor din Ucraina, cauzate de bombardarea porturilor, dar și de reținerea fermierilor europeni de a vinde, în așteptarea unor prețuri mai bune, pe fondul experienței din ianuarie–februarie anul trecut.
Totuși, structura curbei futures transmite un semnal de prudență. Contractele din mai sunt cu 6 €/t mai ieftine, iar cele din august, pentru noua recoltă, se tranzacționează cu 20 €/t sub nivelul lunii februarie, reflectând așteptările privind o ofertă mai abundentă și o presiune mai mare asupra prețurilor în a doua parte a sezonului.
Canola din Canada și Australia apasă balanța europeană
Un factor major de echilibrare a pieței îl reprezintă creșterea disponibilului de canola din Canada și Australia.
În Canada, contractele futures la canola au avansat moderat de la începutul anului, ajungând la 607 CAD/t pentru ianuarie și 622 CAD/t pentru martie, pe fondul speranțelor privind o posibilă reluare a livrărilor către China.
Diferența de preț dintre canola canadiană și rapița de la Paris rămâne ridicată, de aproximativ 110 $/t, ceea ce face ca marfa nord-americană să fie competitivă pentru piața europeană și să contribuie la creșterea importurilor în lunile următoare.
Ucraina: prețuri susținute de export, dar cu blocaje logistice majore
Pe piața ucraineană, prețurile de achiziție pentru rapița destinată exportului au crescut la început de an cu 5–10 $/t, ajungând la 530–535 $/t, livrat în porturile de la Marea Neagră.
Comercianții încearcă să formeze loturi pentru export, însă instabilitatea operațională a porturilor, lipsa energiei electrice și bombardamentele constante limitează sever posibilitatea unor vânzări constante.
În paralel, prețurile interne au scăzut până la 22.500–23.700 UAH/t, pe fondul opririi achizițiilor de către unele fabrici mari de procesare și al lipsei cererii externe pentru ulei și șrot. Această divergență între piața de export și cea internă accentuează incertitudinea pentru fermieri.
Context geopolitic și impactul piețelor financiare
Analizele Agritel subliniază că începutul de an este marcat de tensiuni geopolitice accentuate, în special în jurul Venezuelei, un actor strategic pe piața petrolului.
Relațiile dintre marile puteri, inclusiv SUA, China și Rusia, rămân tensionate, iar cotația WTI se menține sub 60 $/baril, limitând sprijinul indirect pentru piețele de uleiuri vegetale.
În același timp, repoziționarea operatorilor financiari la început de an generează mișcări de piață care nu urmează întotdeauna fundamentele pe termen scurt.
După două ședințe de revenire, rapița a intrat din nou pe un trend descendent, pe fondul optimismului legat de relațiile sino-canadiene și de posibila redeschidere a fluxurilor de canola către China.
Ce ar trebui să aibă în vedere fermierii
Pentru fermierii din regiune, luna ianuarie rămâne o fereastră favorabilă pentru valorificarea rapiței, înainte ca piața să fie alimentată de soia din America de Sud și de rapița vândută de fermierii europeni în februarie–martie.
Creșterea ofertei globale riscă să exercite o presiune suplimentară asupra prețurilor oleaginoaselor în Uniunea Europeană.
Evident, deciziile aparțin fiecărui fermier, iar contextul instabil care a marcat piața în ultimii ani fac astfel de hotărâri și mai greu de luat.
