Mai multe organizații reprezentative din agricultură, apicultură și mediu, alături de structurile profesionale ale amelioratorilor și producătorilor de sămânță, solicită Guvernului României să își mențină poziția de respingere a actualei propuneri de dereglementare a noilor tehnici genomice (NGT) și să voteze împotriva acordului final care urmează să fie analizat în Consiliul Uniunii Europene pe 19 decembrie 2025.
Apelul este formulat într-o scrisoare deschisă transmisă autorităților și semnată de 22 de organizații, printre care Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Alianța pentru Agricultură și Cooperare, Ecoruralis și Asociația Multiplicatorilor de Semințe și Material Săditor (AMSEM).
Eliminarea trasabilității și etichetării, principalul punct de alarmă
Potrivit comunicatului LAPAR, textul negociat la nivel european elimină trasabilitatea și etichetarea pentru categoria NGT1, permițând totodată brevetarea trăsăturilor genetice întâlnite în mod natural.
Organizațiile avertizează că aceste modificări ar restrânge sever autonomia fermierilor și ar pune în pericol exporturile agricole ale României către piețele terțe care tratează noile tehnici genomice similar organismelor modificate genetic.
În lipsa unor reguli clare de identificare și separare, producătorii români riscă să piardă accesul pe piețe care impun standarde stricte de trasabilitate, cu efecte directe asupra competitivității sectorului agricol.
Riscul dependenței de multinaționale și al monopolului genetic
Semnatarii avertizează că adoptarea formei actuale a regulamentului ar expune România unui risc major de dependență față de companiile multinaționale din industria biotehnologiilor și a semințelor industriale.
În acest scenariu, accesul la material genetic și la sămânță ar putea ajunge sub controlul deținătorilor de brevete, în detrimentul amelioratorilor independenți, al cercetării publice și al sectorului autohton de producere a semințelor.
Reprezentanții AMSEM consideră că această direcție ar submina capacitatea României de a-și păstra un sector de ameliorare funcțional și competitiv, cu efecte pe întreg lanțul valoric agricol.
Un element subliniat de organizațiile semnatare este caracterul neobișnuit al acestui demers comun, care reunește fermieri comerciali, amelioratori, producători de sămânță, mici agricultori, apicultori și organizații de mediu.
Potrivit comunicatului, această convergență reflectă gravitatea situației și consensul larg privind necesitatea protejării agriculturii și a sustenabilității pe termen lung, dincolo de diferențele de viziune existente în mod obișnuit între aceste categorii.
„Nu ne opunem inovației, ci dereglementării”
Organizațiile semnatare precizează că nu se opun cercetării științifice sau inovării în ameliorarea plantelor, însă resping o dereglementare pe care o consideră insuficient fundamentată și lipsită de garanții.
Reprezentanții Ecoruralis atrag atenția că eliminarea trasabilității, a regulilor de coexistență și a responsabilităților ar transfera riscurile și costurile exclusiv asupra fermierilor, care ar deveni dependenți de un sistem controlat de deținătorii drepturilor de proprietate intelectuală asupra materialului genetic.
Critici dure la adresa abandonării poziției inițiale a României
Semnatarii avertizează că renunțarea la poziția inițială a României, fundamentată științific și aliniată practicilor internaționale, ar reprezenta o cedare în fața intereselor industriei biotehnologice și o afectare directă a intereselor agriculturii românești.
AMSEM califică o asemenea decizie drept un act de sabotaj economic, cu efecte negative nu doar asupra fermierilor, ci și asupra sectorului de producere a semințelor și a capacității de inovare din România.
Tehnologii existente, excluse prin noul compromis
Alianța pentru Agricultură și Cooperare avertizează că actualul compromis discutat la nivelul Consiliului UE îi lasă pe fermieri fără tehnologii deja utilizate, precum Clearfield și Express, care ar fi încadrate în categoria NGT-2 și supuse acelorași reguli ca organismele modificate genetic.
Potrivit organizației, beneficiile promise în numele rezilienței și adaptării la schimbările climatice nu se regăsesc în forma actuală a textului, în schimb cresc costurile și dependența de deținătorii de brevete.
Condițiile minime cerute de organizații
În acest context, organizațiile solicită restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii pe întreg lanțul de comercializare, interzicerea brevetării caracteristicilor genetice naturale, revenirea la evaluarea individuală a fiecărei varietăți NGT, reguli clare de coexistență pentru protejarea fermierilor și apicultorilor, eliminarea restricțiilor privind schimbul de semințe între fermieri și protejarea soiurilor locale.
În lipsa includerii acestor condiții în textul final, organizațiile cer României să voteze împotriva acordului la Consiliul UE din 19 decembrie.
