O analiză realizată de Deloitte România pentru Confederaţia Patronală Concordia readuce în atenţie o contradicţie veche, dar încă nerezolvată: o ţară cu a cincea suprafaţă agricolă din Uniunea Europeană şi unul dintre principalii producători de cereale continuă să piardă valoare pe întregul lanţ agroalimentar.
Dincolo de cifrele mari ale producţiei, studiul arată o economie agricolă performantă în volum, dar insuficient valorificată în etapele care generează venit şi dezvoltare.
Producţia primară: o resursă puternică, limitată de fragmentare şi infrastructură insuficientă
Sectorul de producţie agricolă primară rămâne cel mai vizibil în statistici, însă blocajele structurale se acumulează de la un an la altul.
Peste 90 la sută dintre exploataţii au sub cinci hectare, ceea ce limitează investiţiile, tehnologia şi accesul la pieţe. Vârsta fermierilor rămâne un semnal de alarmă: aproape jumătate dintre agricultori au peste 65 de ani, cel mai ridicat procent din UE.
Infrastructura contribuie la pierderile de valoare. Reţeaua de irigaţii acoperă doar o parte din necesar, capacităţile de depozitare sunt reduse, iar dotările tehnice rămân în multe cazuri depăşite.
Horticultura şi sectorul laptelui pierd volume importante înainte de a ajunge în procesare, ceea ce influenţează direct importurile ridicate de carne, lactate, legume şi fructe.
Autorii studiului propun câteva direcţii imediate: dezvoltarea centrelor de colectare şi depozitare pentru fructe, legume şi lapte, accelerarea cadastrului, stimularea contractelor pe termen lung, programe dedicate tinerilor fermieri şi formelor asociative, precum şi extinderea sistemelor de irigaţii şi a infrastructurii locale.
Procesarea alimentară: veriga cu cel mai mare potenţial, dar insuficient utilizată
Procesarea este etapa în care România pierde cea mai mare parte a valorii adăugate. Conform analizei, productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, iar numeroase unităţi funcţionează la doar 10–20 la sută din capacitate, mai ales în sectorul cărnii.
Modernizarea tehnologică a avansat lent, accesul la finanţare pentru IMM-uri rămâne dificil, iar multe lanţuri valorice sunt incomplete.
Studiul recomandă un program strategic de modernizare tehnologică şi eficienţă energetică, mecanisme mai accesibile de finanţare, stimularea valorificării subproduselor, integrare verticală între fermieri, procesatori şi retaileri, precum şi politici comerciale orientate spre export.
Distribuţia şi comercializarea: echilibru fragil într-un sistem cu verigi lipsă
Performanţa distribuţiei depinde de modul în care toate celelalte etape funcţionează împreună. Analiza arată că infrastructura de colectare, sortare şi depozitare este insuficientă, în special în mediul rural.
Multe produse nu ajung în retail din lipsa standardizării, a ambalării corespunzătoare şi a volumelor stabile.
Lanţurile scurte sunt puţin dezvoltate, formele asociative rămân nefuncţionale, iar piaţa are nevoie de un cadru coerent de certificare şi de branduri naţionale puternice.
Direcţiile propuse vizează dezvoltarea centrelor regionale de colectare şi a pieţelor angro moderne, programe pentru profesionalizarea producătorilor în marketing, etichetare şi ambalare, standarde transparente de calitate, mecanisme corecte de evaluare la recepţie şi iniţiative comune de promovare a produselor româneşti.
Consolidarea colaborării între producători, procesatori şi retaileri este prezentată ca o condiţie pentru creşterea valorii adăugate pe tot lanţul.
O bază analitică pentru reforme şi dialog public
Studiul îşi propune să ofere un fundament pentru politici publice orientate spre reducerea deficitului comercial, modernizarea lanţurilor agroalimentare şi creşterea valorii generate în România.
Recomandările sunt gândite pentru un dialog structurat cu Guvernul, Parlamentul şi actorii din lanţul agroalimentar, cu accent pe măsuri pentru termen scurt şi mediu.
Analiza a fost realizată de Deloitte România la solicitarea Confederaţiei Patronale Concordia, în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţii Concordia pentru dialog social”, finanţat prin Programul Educaţie şi Ocupare 2021–2027.
Confederaţia Patronală Concordia reprezintă douăzeci de sectoare importante din economia naţională, reunind firme mari şi mici cu peste 450.000 de angajaţi şi o contribuţie de treizeci la sută din PIB.
Organizaţia este singurul reprezentant din România în BusinessEurope, IOE şi Business at OECD.
