Anul 2025 părea să aducă o recoltă record și o perioadă favorabilă comerțului global cu cereale. Potrivit Consiliului Internațional al Cerealelor (IGC), producția mondială din 2025/26 va atinge 2,41 miliarde tone, în creștere cu 3% față de anul precedent.
Dar scena globală a fost destabilizată de două evenimente majore: decizia Argentinei de a suspenda temporar tarifele la export și răcirea bruscă a relațiilor comerciale dintre China și Statele Unite.
Aceste evoluții au expus fragilitatea lanțului global de aprovizionare și au transformat comerțul cu cereale într-o piață tot mai fragmentată, scrie agropages.com.
Argentina: „roller-coaster” tarifar sub presiunea crizei valutare
Pe 22 septembrie, guvernul Javier Milei a adoptat un decret prin care a eliminat tarifele de export la soia, porumb, grâu și biodiesel, de la 25%–31% la zero, până la 31 octombrie. Măsura urmărea atragerea rapidă de valută pentru a stabiliza peso-ul.
După doar trei zile, autoritățile au revenit asupra deciziei, reinstaurând taxele. Această mișcare bruscă a provocat scăderi de 5%–7% pe bursele din Chicago, pe fondul temerilor legate de un surplus temporar de ofertă.
Argentina a exportat în prima jumătate a anului 18 milioane tone de soia (15% din comerțul mondial). Chiar și o relaxare scurtă a tarifelor a putut genera până la 300 mii tone suplimentare pe piață, afectând cotele Braziliei și SUA.
China și SUA: „războiul rece” al soiei
China, cel mai mare importator mondial de soia, a redus semnificativ achizițiile din SUA și le-a redirecționat către Brazilia.
În perioada ianuarie–iulie 2025, importurile chineze din Brazilia au crescut la 42,26 milioane tone (+25%), în timp ce cele din SUA au scăzut la 16,57 milioane tone (–51%). Importurile din Brazilia sunt acum de 2,5 ori mai mari decât cele din SUA.
Ministerul Comerțului din China a precizat că ridicarea tarifelor de 34% (inclusiv 20% de retorsiune) este condiția pentru reluarea achizițiilor din SUA. USDA confirmă că China nu a mai cumpărat soia americană din luna mai.
Pentru 2025, exporturile americane către China ar urma să scadă de la 12,8 miliarde USD la 6 miliarde USD. Fermierii americani se confruntă cu pierderi severe: o fermă medie din Illinois ar putea înregistra pierderi de peste 200.000 USD.
În același timp, China a contractat cel puțin 10 nave cu soia argentiniană, consolidându-și strategia de diversificare și de-dolarizare a comerțului agricol.
Impact global: prețuri sub presiune și fragmentare a pieței
Cele două evenimente au dus la o scădere a prețurilor — soia a atins cel mai mic nivel din ultimul deceniu (9,5 USD/bușel), iar porumbul și grâul au scăzut cu aproximativ 5%.
Pe fondul acestei volatilitați, Brazilia va exporta un volum record de 100 milioane tone de soia, dar problemele logistice(precum seceta din Canalul Panama) pot majora costurile de transport cu 20%.
Deși exporturile Ucrainei revin treptat, riscurile din Marea Neagră continuă să afecteze comerțul. Potrivit OECD-FAO, comerțul mondial va crește modest până în 2034, însă structura se schimbă: America de Sud preia treptat rolul de lider în exportul de soia și porumb.
Globalizarea alimentară intră într-o nouă fază
Argentina a jucat un pariu riscant pentru a atrage valută, iar tensiunile China–SUA au transformat alimentele într-un instrument de război comercial.
Lecția anului 2025 este clară: dependența de un singur partener comercial devine o vulnerabilitate strategică. Țările importatoare, precum China, caută acum cooperări agricole multilaterale pentru a reduce riscurile.
Pe termen scurt, piața ar putea să se redreseze ușor, iar soia ar putea reveni. Totuși, pe termen lung, fragmentarea comerțului pare ireversibilă.
Comerțul global cu cereale ar putea crește cu doar 2%, dar regionalizarea se accentuează: America de Sud își consolidează poziția, SUA își redirecționează exporturile către Europa și Asia, iar dependența de China scade.
Dacă războiul tarifar va continua, falimentele fermelor americane pot crește cu 10%. În sens invers, o reconciliere ar aduce beneficii comerciale de circa 50 miliarde USD.
În final, „dublul șoc” din 2025 accelerează tendința globală de protecție a „suveranității alimentare”, marcând tranziția comerțului mondial de la integrare către multipolaritate.
