Comisia Europeană a anunțat, vineri, o propunere de finanțare în valoare de aproape 50 de milioane de euro din rezerva agricolă a Uniunii Europene.
Scopul acesteia este sprijinirea fermierilor din sectorul fructelor și legumelor din șase state membre – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și România – care au suferit pierderi semnificative din cauza fenomenelor climatice extreme din primăvara anului 2025.
Fonduri alocate și condițiile de cofinanțare
Potrivit propunerii Comisiei, România urmează să primească 11,5 milioane de euro, fiind printre principalele beneficiare ale pachetului financiar, după Polonia (14,8 milioane euro) și Ungaria (10,8 milioane euro).
Bulgaria va primi 7,4 milioane euro, Letonia 4,2 milioane, iar Lituania 1,1 milioane euro. Fiecare dintre aceste țări are posibilitatea de a suplimenta sprijinul european cu până la 200% prin contribuții din fonduri naționale.
Măsura are caracter excepțional și urmărește să atenueze efectele devastatoare produse de înghețurile târzii și fenomenele meteorologice care au compromis recoltele de fructe, legume, nuci și semințe.
Conform regulilor stabilite, plățile către fermieri trebuie efectuate până la 30 aprilie 2026.
Impactul climatic în statele membre
Primăvara anului 2025 a fost una deosebit de imprevizibilă pentru mai multe regiuni ale Europei Centrale și de Est.
În Bulgaria, temperaturile ridicate din februarie au determinat înflorirea prematură a pomilor fructiferi, urmată de episoade de frig și îngheț în martie și aprilie, care au distrus culturile de migdal, măr, cais, cireș, piersic și nuc.
Letonia și Lituania s-au confruntat cu un fenomen similar: o primăvară timpurie urmată de înghețuri și ploi torențiale, afectând fructele moi, legumele și culturile de semințe.
În Ungaria și Polonia, înghețurile din aprilie și mai, combinate cu grindină puternică, au produs pierderi masive la culturile de fructe – de la cireșe și coacăze la mere.
România nu a fost ocolită de aceste fenomene: înghețurile târzii au afectat mugurii și florile pomilor fructiferi, reducând semnificativ producția la nivel național, mai ales în zonele colinare și deluroase.
Declarația comisarului european pentru agricultură
Comisarul pentru agricultură și sectorul alimentar, Christophe Hansen, a subliniat vulnerabilitatea tot mai mare a sectorului agricol european în fața schimbărilor climatice:
„Fenomenele meteorologice mai frecvente și extreme, care afectează de această dată fermierii din șase state membre, evidențiază incertitudinea condițiilor de muncă ale acestora. Ajutorul de astăzi va aduce o mică ușurare celor care și-au pierdut culturile și veniturile. Este mai important ca niciodată să atenuăm schimbările climatice și să ne adaptăm la ele.”
Hansen a amintit și proiectele de irigații vizitate recent în România și Bulgaria, menite să ajute fermierii să gestioneze mai bine secetele recurente.
Rezervele agricole și perspectivele PAC
Rezerva agricolă, parte a Politicii Agricole Comune (PAC) 2023–2027, dispune anual de cel puțin 450 de milioane de euro destinate intervențiilor rapide în situații de criză.
Pentru perioada următoare, Comisia Europeană intenționează să dubleze această rezervă în cadrul noii PAC (2028–2034), pentru a consolida reziliența fermierilor și a sectorului agroalimentar în fața perturbărilor pieței și a evenimentelor climatice imprevizibile.
