Producția de struguri de masă din județul Prahova a fost puternic afectată în 2025 de înghețurile târzii din primăvară, însă calitatea recoltei este superioară mediei ultimilor ani, arată datele oficiale și specialiștii din domeniu.
Prahova: producția de struguri de masă, mult mai mică față de anul trecut
Directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Prahova, Viorel Simion, a declarat pentru AGERPRES că producția medie estimată în acest an este de 1.800 kg/ha la strugurii de masă, față de 3.100 kg/ha în 2024.
El a precizat că această categorie de struguri a fost mai afectată de înghețul de primăvară decât strugurii pentru vin, unde producția medie este estimată la 3.500 kg/ha, față de 3.600–3.700 kg/ha anul trecut.
Sabin Baniță: „2025 va rămâne în memoria viticultorilor prin înghețurile din aprilie”
„Privind retrospectiv, putem spune că 2025 este un an memorabil, în primul rând prin înghețurile din aprilie care au rămas în memoria viticultorilor. Din punct de vedere calitativ însă, strugurii obținuți s-au situat peste media ultimilor cinci ani, aducând promisiunea unor vinuri elegante, concentrate și de mare expresivitate.
Din punct de vedere cantitativ, pierderile au fost evidente, iar viticultorii au avut de suferit”, a declarat pentru AGERPRES Sabin Baniță, oenolog la o cramă din zona Dealu Mare.
El a explicat că viticultura din România traversează de mai mulți ani o perioadă complicată, marcată de secetă pedologică și schimbări climatice accentuate.
Cum au evoluat condițiile climatice în 2025
„Anul viticol 2025 a venit după un 2024 extrem de cald și secetos, în special în Dobrogea, Muntenia și Oltenia, unde plantațiile au intrat în noul an cu resurse de apă în sol considerabil diminuate. Pentru podgoria Dealu Mare, iarna 2025 a adus însă o gură de oxigen: precipitații consistente și temperaturi normale perioadei au reechilibrat parțial deficitul acumulat.
Totuși, începutul de aprilie a pus viticultorii la încercare. Câteva zile cu temperaturi sub zero grade Celsius au compromis parțial recolta, mai ales pentru soiurile timpurii cu coacere devreme – Fetească Neagră, Fetească Albă, Chardonnay, Pinot Noir și Sauvignon Blanc fiind printre cele mai afectate”, a spus Baniță.
Acesta a precizat că a urmat o primăvară ploioasă, benefică pentru Dealu Mare, care a reconstituit o parte din rezerva de apă din sol și a permis viței de vie să urmeze un ciclu vegetativ relativ normal.
„În zonele afectate de îngheț însă, pierderile de rod au fost considerabile, situându-se între 50 și 80%”, a adăugat el.
Potrivit specialistului, luna august a venit cu lipsa precipitațiilor, ceea ce a determinat o evoluție mai rapidă a coacerii strugurilor.
„Drept urmare, culesul a început, în majoritatea cramelor din Dealu Mare, încă de la finalul lunii august, în funcție de obiectivele fiecărui producător. Estimările inițiale privind producția nu s-au confirmat, recolta fiind cu 15–30% mai mică, în funcție de zonă”, a explicat Baniță.
Prețuri mai mari și concurență pentru struguri
Oenologul a arătat că oferta limitată, în special la soiurile albe, și cererea ridicată au dus la o creștere semnificativă a prețului strugurilor, mult peste media ultimilor cinci ani.
„Numeroase crame, confruntate cu lipsa producției locale, au fost nevoite să se aprovizioneze cu struguri din alte regiuni viticole. Concurența pentru achiziția materiei prime a fost una acerbă”, a mai afirmat Sabin Baniță.
Câte hectare sunt cultivate in Prahova cu struguri de masa ?