Uniunea Europeană a exportat în 2024 aproape 122.000 de tone de pesticide interzise pe propriul teritoriu, un volum aflat în creștere și care ridică semne de întrebare privind coerența politicilor europene în materie de sănătate și mediu.
Datele sunt prezentate într-un raport al organizațiilor Public Eye și Unearthed, citat de AFP.
Creștere semnificativă a exporturilor în șase ani
Conform informațiilor obținute de la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), volumul exportat anul trecut marchează o creștere de 50% față de 2018, când statele membre trimiteau în afara Uniunii circa 81.000 de tone.
Situația este și mai accentuată dacă se ține cont de Brexit: Marea Britanie era atunci principalul exportator, responsabil pentru 40% din total.
Ajustând aceste date, exporturile UE au mai mult decât dublat nivelul din urmă cu șase ani.
În total, 75 de substanțe interzise în UE au fost declarate la export în 2024, comparativ cu 41 în 2018.
Printre acestea se numără dicloropropanul, folosit în grădinărit și catalogat drept „probabil cancerigen” în Statele Unite, interzis în Europa încă din 2007 din cauza riscului de contaminare a apelor subterane și a biodiversității.
Destinații cu standarde mai slabe de siguranță
Peste jumătate din exporturile europene au avut ca destinație țări cu venituri mici și medii, precum Brazilia, Vietnam, Maroc și Ecuador, unde regulile de protecție sunt mai permisive, iar riscul de expunere a populației este considerabil mai ridicat.
ONG-urile subliniază că interzicerea a circa 100 de noi pesticide în UE, după 2018, a contribuit la creșterea volumului total exportat.
Cu alte cuvinte, substanțele scoase treptat de pe piața europeană au fost redirecționate către alte regiuni ale lumii.
În 2020, Comisia Europeană a anunțat prin „Pactul Verde” că va acționa pentru încetarea exporturilor de pesticide interzise, dorind să ofere un exemplu la nivel global.
Iar în 2023, fostul comisar european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius, avertiza că UE nu poate fi consecventă cu obiectivele sale de a construi un „mediu fără substanțe toxice” atâta timp cât permite producerea și exportul de chimicale pe care le interzice în interiorul blocului.
În prezent, poziția oficială a Comisiei rămâne aceeași:
Bruxelles-ul așteaptă rezultatele unui studiu de impact lansat în 2023, menit să prevină reintroducerea în Europa a pesticidelor periculoase prin intermediul produselor importate, dar și să limiteze exporturile de substanțe interzise deja la nivel intern.
O practică tot mai contestată
Raportul Public Eye și Unearthed readuce în atenție o dilemă majoră: în timp ce Europa interzice anumite substanțe pentru a-și proteja cetățenii și mediul, acestea sunt produse în continuare și vândute pe piețele externe, unde standardele sunt mai scăzute, iar riscurile de sănătate publică mai mari.
ONG-urile cer o aliniere între obiectivele declarate și practica economică, pentru ca UE să fie cu adevărat un actor credibil în promovarea unei agriculturi sustenabile.
