Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău deține o colecție cu peste 1.000 de soiuri de vinete, cu fructe de la câteva zeci de grame până la peste un kilogram, cu forma asemănătoare cu cea a mingilor de handbal, perfect rotunde.
Astfel, România are posibilitatea de a deveni un exportator important, ținând cont de importanța legumelor în gastronomia internațională.
Potrivit BRGV, pătlăgelele vinete prezintă o importanță economică deosebită în culturile gastronomice din întreaga lume.
Se cultivă intensiv în regiunile asiatice, reprezentând 94% din producția mondială, mai puțin în România, unde legumicultorii preferă culturile de tomate.
Vinetele au o valoarea nutritivă caracterizată de un aport caloric redus și un conținut bogat și divers de vitamine, minerale, antioxidanți și alți compuși bioactivi indispensabili bunei funcționări a organismului uman.
Costel Vînătoru, directorul BRGV:
„Pătlăgeaua vânătă, o specie importantă, care deși ar trebui să crească în cultură, avem de la an la an suprafețe ceva mai mici, deși poate fi cultivată cu succes atât în câmp, cât și în spații protejate. Colecția noastră este compusă din peste 1.000 de genotipuri de soiuri; la loc de cinste se află creațiile vechi românești, valoroase, folosite pe scară largă, dar avem și multe varietăți străine pe care le-am adus.
Avem diverse genotipuri care se disting prin forma, mărimea, tipul și culoarea fructului, avem de la genotipuri cu fructul foarte mic, de 20 g, fructe verzi, mov, albe, roșii sau chiar tigrate.
Avem plante foarte mici care pot fi cultivate în ghivece, ornamentale și plante de talie mare, care pot depăși 2 m înălțime, avem soiuri cu fructe care pot depăși 4-6 kg pe plantă sau fructe care pot depăși singure 1 kg. În sistemul tradițional cultivatorii numeau vânăta rața legumiculturii’, cea care iubește foarte mult apa”, se arată într-un articol semnat Agerpres.
Cele mai importante zone de cultură ale pătlăgelelor verzi sunt în sudul, sud-estul și sud-vestul României.
Spre deosebire de vinetele negre, pe care consumatorii le pot găsi cu ușurință în magazine și în piețe, BRGV a dezvoltat soiuri noi, unele dintre ele cu o cantitate mică de semințe, ideale în gastronomie.
„România ar putea deveni un exportator, ar putea fi o cultură de nișă valoroasă, care ar putea aduce profit legumicultorilor. Bucătăria noastră a fost oarecum limitată în utilizarea acestei specii, însă în afară sunt multe preparate cu pătlăgele vinete.
Avem vinete pretabile pentru tot felul de rețete, unele foarte subțiri și lungi, ca un castravete lung, avem vinete rotunde, mini gogoșari le spunem noi, pentru că sunt ușor lobate, până în 20 de grame, vinete ca niște prune albe, verzi și roșii. Sunt unele perfect rotunde, ca niște mingi de handbal, de peste 1 kg, de culoare indigo, albe sau mov”, a precizat cercetătorul.
Soiuri românești de vinete remarcabile
Soiul Romanița, omologat în 2019, este primul soi comercial de vinete albe din România. Este foarte apreciat de legumicultorii cu tradiție datorită:
- aspectului comercial plăcut, conferit de culoarea albă intensă și luciu puternic;
- pulpei alb-unturii, cu textură fină, care devine cremoasă la preparare termică.
Soiul Iarina, introdus în cultură în 2021, se distinge prin:
- culoarea verde deschis a fructelor;
- forma cilindrică, ușor îngroșată spre vârf;
- aromă distinctă de nucă când este gătit.
Un alt genotip promițător, aflat în evaluare, este A RO 19 VER 22, apreciat pentru:
- culoarea verde deschis deosebită a fructelor;
- culoarea verde luminoasă a plantei;
- rezistența la principalii agenți patogeni și stabilitate genetică în descendență.
Toate aceste informații sunt prezentate de Camelia Bratu, doctorand inginer la BRGV Buzău.
