30 C
București
joi, 24 iulie, 2025
IT
MD

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleChesnoiu: Propunerea CE riscă să afecteze grav dezvoltarea rurală în România

Chesnoiu: Propunerea CE riscă să afecteze grav dezvoltarea rurală în România

Propunerea Comisiei Europene privind noul cadru financiar pentru agricultură şi dezvoltare rurală nu reflectă în mod realist nevoile sectorului agro-rural din România, iar schimbările ce se preconizează – menţinerea unui buget separat doar pentru plăţile directe, în timp ce finanţarea pentru dezvoltare rurală va fi integrată într-un buget comun cu alte politici – ar putea avea efecte negative pe termen lung, afirmă directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.

„Am urmărit cu mare atenţie propunerea Comisiei Europene privind noul cadru financiar pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Din păcate, chiar dacă se afirmă că sprijinul pentru agricultură rămâne o prioritate, realitatea cifrelor ne arată altceva: fondurile destinate Politicii Agricole Comune vor scădea semnificativ, iar dezvoltarea rurală riscă să fie lăsată pe plan secundar.

În forma actuală, Comisia propune unificarea celor doi piloni tradiţionali ai PAC într-un singur fond gestionat prin Planurile Naţionale şi Regionale. Practic, se menţine un buget separat doar pentru plăţile directe, în timp ce finanţarea pentru dezvoltare rurală va fi integrată într-un buget comun cu alte politici, fără garanţii clare. Este un pas riscant. Pentru România, unde dezvoltarea rurală este o necesitate economică şi socială, această schimbare ar putea avea efecte negative pe termen lung”, se arată într-o declaraţie pe subiect a şefului AFIR.

Potrivit acestuia, în perioada 2014 – 2020, România a atras aproape 12 miliarde de euro pentru proiecte finanţate prin AFIR.

‹ adv ›

În actuala perioadă, avem la dispoziţie aproximativ 7 miliarde de euro dedicate dezvoltării rurale. Cu aceşti bani s-au construit drumuri, s-au modernizat ferme, s-au creat locuri de muncă, s-au înfiinţat afaceri în sate.

„Dacă în viitor aceste fonduri vor fi reduse sau diluate printre alte priorităţi, riscăm să pierdem dinamica de dezvoltare pe care am construit-o cu greu în ultimii ani. Pe de altă parte, păstrarea plăţilor directe pentru fermieri este un lucru pozitiv, dar nu suficient. Şi aceste sume, chiar dacă sunt „protejate”, vor fi mai mici decât în prezent.

Or, fermierii noştri se confruntă deja cu costuri în creştere, cu schimbări climatice, cu presiuni pe piaţă. Au nevoie nu doar de sprijin pe hectar, ci şi de investiţii în modernizare, digitalizare, infrastructură, utilaje – adică exact componentele pe care noul buget le reduce”, atenţionează Chesnoiu.

Directorul general al AFIR atrage atenţia că România are specificul ei: o agricultură polarizată, multe ferme mici care depind de fondurile europene, dar şi nevoi uriaşe în satele izolate, unde PAC a însemnat deseori singura sursă de dezvoltare reală.

„Dacă pierdem echilibrul între sprijinul pentru fermieri şi sprijinul pentru comunităţi, nu facem decât să adâncim decalajele deja existente. În concluzie, consider că propunerea actuală nu reflectă în mod realist nevoile sectorului agro-rural din România.

Nu pun la îndoială buna intenţie a Comisiei, dar cred că este esenţial ca vocea statelor membre să fie ascultată în perioada de negociere. Avem nevoie de o PAC care să rămână echilibrată, dublu-pilon, corect finanţată şi capabilă să sprijine în mod concret fermierii şi satele europene.

Le solicit, aşadar, pe această cale, tuturor celor care vor reprezenta România în procesul de negociere, să ţină cont de aspectele de mai sus şi de faptul că în ultimii 25 de ani prin fondurile europene destinate României, satul românesc s-a dezvoltat, iar fermele agricole s-au modernizat pentru a putea fi competitive pe o piaţă europeană unică”, transmite el reprezentanţilor României la Bruxelles.

Şi Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a tras joi un semnal de alarmă cu privire la riscurile majore ce ameninţă agricultura românească şi implicit securitatea alimentară a României, odată cu noua propunere a Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, prin care ţara noastră pierde 17,4 miliarde de euro, iar contribuţia naţională la cofinanţare se dublează.

În acest context, AAC a avertizat că fermierii români riscă să rămână fără finanţări clare pe termen lung, ceea ce va genera o scădere dramatică a investiţiilor, a creditării şi chiar vânzarea masivă a fermelor către fonduri străine, potrivit unei scrisori deschise adresate preşedintelui Nicuşor Dan şi reprezentanţilor României la UE, în care li se solicită să fie „reprezentaţi cu demnitate şi rezultate”.

„În numele fermierilor şi al cooperativelor din România, reprezentaţi prin organizaţiile membre ale Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare – Federaţia Naţională PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV şi Asociaţia Forţa Fermierilor – AFF, tragem un semnal de alarmă cu privire la riscurile majore ce ameninţă agricultura românească şi implicit securitatea alimentară a României.

Uniunea Europeană a transmis pe 16 iulie 2025 noua propunere pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034. În această formă, agricultura europeană este pusă la zid: bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) este diminuat drastic, iar pilonii clasici ai acesteia, subvenţiile directe şi fondurile pentru investiţii, nu mai sunt trataţi distinct şi predictibil”, se arată în document.

‹ adv ›

Fermierii români au solicitat:

  • majorarea bugetului agriculturii şi dezvoltării rurale (PAC subvenţii+investiţii) cu minimum 30%, pentru a reflecta realitatea economică şi inflaţia cumulată;
  • menţinerea distinctă a celor doi piloni ai PAC: subvenţii directe şi fonduri pentru dezvoltare;
  • alocarea către România a cel puţin 77,6 miliarde de euro, nu doar a celor 60,2 miliarde propuse;
  • o poziţie fermă de respingere a creşterii cofinanţării la 30%;
  • finalizarea convergenţei externe începând cu 2028, astfel încât fermierii români să beneficieze de subvenţii egale cu media europeană;
  • recunoaşterea agriculturii ca pilon esenţial al securităţii naţionale şi europene, la acelaşi nivel cu apărarea, extinderea şi coeziunea.

Vezi aici și despre DAJ Buzău: Producții bune la culturile de toamnă, secetă la porumb.

  • Citește despre ->
  • AFIR
‹ adv ›

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

AFIR sprijină investițiile în legume și cartofi – ghidul pentru DR-16 este disponibil

AFIR a publicat Ghidul final al solicitantului pentru intervenția...
‹ adv ›

AFIR a transferat aproape 98 mil. de euro fermierilor și comunităților rurale în luna iunie

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a transferat în perioada 2 – 30 iunie 2025 fonduri în valoare totală...

AFIR lansează o platformă pentru digitalizarea completă a proceselor de finanţare în mediul rural

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a anunţat, vineri, lansarea oficială a platformei informatice destinată Grupurilor de Acţiune Locală...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole