Sâmbătă, membrii OPEC+ au convenit să majoreze producția de petrol brut cu 548.000 de barili pe zi în luna august, deși analiștii anticipau o creștere de doar 411.000 de barili pe zi.
Această decizie va accentua presiunea asupra prețului petrolului în această săptămână. Grupul OPEC+, care furnizează aproximativ jumătate din petrolul mondial, a redus producția începând cu anul 2022 pentru a susține piața.
În acest an și-a schimbat direcția pentru a-și recâștiga cota de piață, la presiunea președintelui SUA, Trump, care a cerut creșterea producției pentru a menține prețurile la benzină la un nivel scăzut.
Țările exportatoare-cheie au sprijinit această decizie, în ciuda riscului unor prețuri mai mici, deoarece multe dintre ele, inclusiv Arabia Saudită, se confruntă cu deficite bugetare.
De exemplu, Arabia Saudită are nevoie de un preț al petrolului de 90 de dolari pe baril pentru a-și echilibra bugetul. După încheierea rapidă a conflictului Iran-Israel, un astfel de preț a devenit imposibil de atins, așa că statul încearcă să compenseze pierderile prin creșterea vânzărilor.
În plus, producători tradiționali precum Arabia Saudită urmăresc să reducă prețurile pentru a câștiga bătălia pe termen lung cu companiile americane și canadiene care extrag petrol de șist, mult mai costisitor.
Dacă prețul scade la 60–63 dolari/baril, dezvoltarea multor zăcăminte de șist devine nerentabilă, ceea ce îi va forța pe acești competitori să reducă forajele și să elibereze cotă de piață.
Numărul sondelor active din SUA a scăzut deja la 425, față de un vârf de 627 în decembrie 2022. Prețurile mai scăzute avantajează marii importatori, precum Europa, China, Japonia și Coreea.
Pentru SUA, situația este ambivalentă: pe de o parte, prețurile mici la benzină susțin popularitatea guvernului, dar pe de altă parte, afectează companiile petroliere americane, care nu reușesc întotdeauna să acopere costurile de producție la asemenea prețuri scăzute.
Majorarea cotelor de producție afectează negativ Federația Rusă
1. Scăderea prețului. Țițeiul rusesc Urals se tranzacționează cu un discount de 11–13 dolari/baril față de Brent. Dacă Brent-ul scade sub 68 dolari/baril, prețul Urals se prăbușește sub plafonul sancțiunilor (60 dolari), ajungând la 45–50 dolari/baril.
Aceasta deschide calea pentru o nouă discuție privind reducerea plafonului la 45 dolari, propunere susținută de UE și Marea Britanie.
2. Întărirea controlului. Creșterea ofertei de petrol pe piață reduce riscul de penurie. Astfel, se creează condiții mai bune pentru consolidarea controlului asupra „flotei din umbră” a Rusiei și pentru aplicarea mai eficientă a plafonului de preț.
3. Probleme bugetare. Bugetul Rusiei este deja în criză: veniturile au scăzut, în timp ce cheltuielile militare continuă să crească.
Scăderea veniturilor din petrol va agrava această situație. Toamna și iarna se anunță dificile pentru sectorul energetic și pentru economia rusă în ansamblu.
În plus, pentru Federația Rusă devine practic imposibilă inițierea de noi foraje sau o creștere semnificativă a exporturilor.
Israel a acceptat reluarea negocierilor cu Hamas privind încetarea focului în Gaza și eliberarea ostaticilor, iar discuțiile de astăzi dintre premierul Netanyahu și președintele Trump sunt considerate decisive pentru acest proces.
În paranteză fie spus, un grup format din cinci șeici influenți din districtul Hebron, aflat sub autoritatea palestiniană, a transmis o scrisoare guvernului în care își exprimă dorința de a adera la Acordurile Abraham și de a încheia pacea cu Israelul — ceea ce sporește presiunea asupra Hamas venită chiar din rândul palestinienilor.
