Pentru a satisface cerințele producției de lapte, vaca se poate baza pe două surse de nutrienți – aportul de furaje și rezervele corporale.
În timpul lactației timpurii, aportul de energie este insuficient pentru a satisface producția de energie din lapte, iar animalul se află într-un bilanț energetic negativ.
De aceea, vacile aflate în perioada de lactație timpurie se află într-o situație vulnerabilă, iar orice stres care determină o reducere a aportului de hrană poate duce la apariția cetozei clinice.
În timpul unui echilibru energetic negativ sever, vaca mobilizează cantități excesive de grăsime corporală, dar nu o poate transforma în energie prin căile obișnuite.
În schimb, în sânge se produc corpuri cetonice precum β-hidroxibutiratul (BHB). În cantități mici, vaca poate folosi BHB ca sursă alternativă de energie.
În cazul în care există o scădere excesivă sau rapidă în greutate, nivelurile cetonice din sânge pot ajunge la un nivel în care vaca se simte rău, există o reducere a producției de lapte și a aportului de hrană. Aceasta este cetoza clinică.
O vacă de lapte cu randament ridicat, în mod normal, este incapabilă să mănânce suficientă mâncare în primele săptămâni după fătare pentru a compensa toate nevoile energetice ale producției sale ridicate de lapte.
Așadar, o anumită descompunere a grăsimilor și pierderea stării corporale la începutul lactației este aproape inevitabilă și adesea observăm o creștere ușoară sau moderată a nivelului de cetonă din sânge. Aceasta este denumită cetoză subclinică.
Care sunt cauzele cetozei?
Hrănire excesivă a vacilor în perioada de înțărcare poate induce la depunerea excesivă de grăsime, astfel vacile intră la fătare prea grase.
Rații dezechilibrate – deosebit de important este raportul corect între proteine și carbohidrați, între carbohidrați ușor digerabili (zahăr, amidon) și carbohidrați greu digerabili (celuloză, fibre brute), care au un efect decisiv asupra proceselor microbiologice digestive.
Insecuritatea energetică a vacilor cu productivitate ridicată în perioada a doua de înțărcare (21 zile până la fătare) și în lactația timpurie, în special lipsa carbohidranților ușor digerabili.
Hrănirea cu silozuri de calitate scăzută cu conținut ridicat de acid butiric poate provoca, de asemenea, cetoza la vacile înalt productive.
Care sunt semnele cetozei clinice?
Vacile la sfârșitul gestației pot deveni cetotice. Acest lucru apare de obicei în gestația multiplă (2 sau mai mulți fetuși) și este cauzat de o altă boală sau eveniment extern care restricționează accesul la hrană.
Semnele timpurii sunt identice cu cetoza de lactație. Fără tratament la timp, simptomele progresează până la constipație extremă urmate de poziția în decubit dorsal, insuficiență renală și deces.
Cetoza primară sau spontană este cea mai frecventă în prima lună de lactație, majoritatea cazurilor apărând între 2 și 4 săptămâni de lactație.
Vacile cu cetoză primară au un aport redus de furaje din rațiile mixte totale (TMR) și pot prefera furaje în loc de concentrate dacă sunt hrănite cu ingrediente separate. Greutatea corporală scade rapid.
Temperatura, pulsul și respirația sunt normale sau ocazional subnormale. Rumenul la vacile hrănite cu TMR va avea un volum redus, va avea o frecvență mai mică de contracție. La vacile hrănite cu ingrediente separate, rumenul poate avea dimensiuni normale.
Este frecvent să fie auzite bătăile inimii în timp ce este ascultat rumenul vacilor afectate.
În timpul respirației la vacă apare miros de acetonă. Unele persoane sensibile pot recunoaște cu ușurință acest miros.
Gunoiul de grajd este mai uscat în consistență decât la vacile aflate în același stadiu al lactației. Vacile afectate par supărate și plictisite, au un strat de păr uscat și piloerecție (piele de gâscă).
Semne neurologice, cum ar fi lingerea persistentă la sine sau la obiecte (pereți, sol, podele), comportament agresiv și poziție neobișnuită a capului pot fi observate în forma nervoasă a cetozei.
Patogeneza cetozei nervoase este necunoscută. Unele vaci în cetoză primară pot prezenta incapacitatea de a se ridica sau ataxie ca urmare a slăbiciunii, iar aceste semne sunt direct legate de hipoglicemie (nivel scăzut de glucoză în sânge).
Cum este diagnosticată cetoza?
Deoarece este posibil ca semnele clinice să nu fie întotdeauna prezente, cetoza este adesea diagnosticată cu ajutorul glucometru-cetometrului, pe baza nivelului de BHB, care circulă în sânge pentru a clasifica vacile ca fiind clinice sau subclinice:
- Cetoza clinică: concentrații sangvine de BHB mai mari de 2 mmol/l.
- Cetoza subclinică: concentrații sangvine de BHB cuprinse între 1,2-2,0 mmol/l.
Cu toate acestea, deoarece butiratul este un acid gras volatil care este produs în rumen, concentrațiile de BHB din sânge sunt, de asemenea, afectate de rație.
Concentrațiile BHB din sânge sunt în mod natural mai mari la vacile care consumă o rație predominant bazată pe pășuni, comparativ cu cele care consumă o rație bogată în cereale.
Astfel, ar trebui luați în considerare indicatorii suplimentari ai echilibrului energetic. Concentrațiile de acizi grași neesterificați (NEFA) și, dacă este posibil, glucoza, trebuie măsurate în sânge, precum și BHB.
Dacă concentrațiile de NEFA sunt mai mari de 1,0 mmol/L și concentrațiile de glucoză sunt mai mici de 3,0 mmol/L, atunci riscul de cetoză clinică și subclinică este crescut.
Pentru a determina nivelul de glucoză în sânge este nevoie de benzi pentru testarea glucozei în sânge.
Cu ce ajutăm vaca ?
Dacă animalul afectat este încă în stare să stea în picioare, creșteți conținutul energetic al rației, cu următoarele componente: melasă de sfeclă, propilenglicol, glicerină.
Citește și despre Bolile respiratorii la vaci – simptome și prevenire.
Sunt obținute rezultate excelente, în cazul administrării în hrană a preparatelor complexe, care au în componența sa propileglicol, glicerină, melasă izomaltuloză, dextroză, acid propionic, niacin și colină (de exemplu: Tirsana BSK, Glucolac 40 plus, Schaumasil TMR UNI, Schaumasil TMR GL).
Dacă animalul nu poate sta în picioare:
- Oferiți-i adăpost, așternut moale, inclusiv rulare regulată dintr-o parte în alta pentru a evita rănile. Mulsul trebuie sa fie continuat, pentru evitarea apariției a mastitei.
- Utilizați ridicatoare de șolduri sau dispozitive de ridicare similare pentru a ajuta vaca afectată să se ridice pentru o vreme. Clemele de șold pot fi utilizate numai pentru a ajuta o vacă să stea, dar nu pentru a o menține în picioare.
Tratamentul cetozei la vaci
Principala măsură pentru prevenirea cetozei este rația corecta echilibrată, hrană de înaltă calitate. Silozurile, pulpa de sfeclă, DDGS , care conțin cantități crescute de oțet și acizi butirici, sunt excluși din rațiile animalelor cu semne de cetoză.
Tratamentul cu succes al cetozei clinice va presupune furnizarea vacilor cu drenuri orale sau medicamente care stimulează creșterea glicemiei.
Tratamentele care trebuie utilizate la vacile grav afectate includ soluții metabolice intravenoase (de exemplu, 4-în-1; Ca, Mg, P, glucoză), administrare de glucocorticoizi (de exemplu, 10 până la 20 mg de dexametazonă o dată).
Schema de tratament a cetozei
- Testarea cetozei cu cetometru ar trebui să înceapă în ziua a 5-a după fătare și ar trebui să se facă în fiecare a treia zi până în ziua 14.
- Dacă valoarea BHB este sub 0,8 mmol/l, totul este în regulă și nu ar trebui să se facă alte etape (vaca trebuie verificată din nou cu 3 zile mai târziu).
- Dacă valoarea este între 0,8mmol/l și 1,0 mmol/l, vă recomandăm să dați timp de 3 zile la rând Tirsana BSK (500g pe zi).
- Dacă valoarea este cuprinsă între 1,0 – 1,2 mmol / l, vă recomandăm să dați timp de 3 zile la rând Tirsana BSK (de 2 ori pe zi, de fiecare dată cite 500g).
- Dacă valoarea depășește 1,2 mmol/l, vă recomandăm să administrați 3 zile la rând Tirsana BSK (de 2 ori pe zi cite 500g), iar medicul veterinar trebuie să aplice perfuzii de glucoză intravenos.
Strategii de management pentru reducerea riscului de cetoză
Cetoza poate fi prevenită prin gestionarea alocării furajelor și a evaluarii stării corporale (BCS) atât înainte, cât și după fătare și acordând atenție comportamentului vacilor.
- Asigurați-vă că oferirea de furaje satisface cerințele.
- Asigurați-vă că vacile fată la obiectivele recomandate pentru starea corporală:
BCS 3,25 – 3,6 pentru vacile de vârstă mixtă
- Dacă starea corporală depășește normele, atunci vacile se alimentează cu 90% din necesarul lor de energie în ultimele 2-3 săptămâni înainte de fătare.
- Asigurați-vă că vacile au hrană adecvată alocată după fătare.
- Evitați lipsa bruscă de hrană, dacă este posibil.
- Asigurați-vă că orice siloz hrănit este de înaltă calitate și depozitat corect.
- Primul pas pentru a preveni dezvoltarea cetozei este de a face vacile să mănânce cât mai repede posibil după fătare.
- La vaci după fătare se va administra obligatoriu un coctail energetic, care oferă energie imediată, mai ales dacă au pofta de mâncare slabă (Ex. Rindavital energitrunk, Reviva).
Nicio discuție privind prevenirea cetozei nu ar fi completă fără a lua în considerare confortul vacilor. Spațiul adecvat atât pentru hrănire, cât și pentru exerciții fizice este extrem de important pentru vaca periparturientă.
În plus, spațiul și mediul adecvat pentru odihnă sunt esențiale dacă se așteaptă ca vacile să rumege corect. Pe vreme caldă, ceața și ventilatoarele trebuie utilizate pentru a îmbunătăți confortul vacilor și aportul de hrană.
De asemenea, ar trebui evitate mutările frecvente a vacilor dintr-un grup în altul, în a doua perioadă a înțărcării.
Acest lucru are un impact negativ asupra consumului de substanță uscată, deoarece vacile își stabilesc și restabilesc în mod repetat ierarhia socială și familiarizarea cu mediul înconjurător.
