Judeţul Vrancea a fost afectat, miercuri, de cel mai sever episod de grindină din acest an, cu efecte majore asupra culturilor agricole şi bunurilor populaţiei, în condiţiile în care Sistemul Naţional Antigrindină nu a fost operaţionalizat în 2025, potrivit directorului de program în cadrul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea, Ionuţ Lucian Lazăr.
El a subliniat că sistemul de combatere a grindinei a funcţionat eficient timp de zece ani în judeţ, cu activitate demarată anual începând cu 15 aprilie, iar situaţia din acest an se poate dovedi o premieră periculoasă.
„Astăzi, 4 iunie 2025, judeţul Vrancea a fost lovit de cel mai sever episod de grindină din acest an. În zonele Vârteşcoiu, Odobeşti şi Focşani s-au înregistrat căderi de grindină cu diametrul şi de peste trei centimetri, care au produs pagube semnificative atât în rândul culturilor agricole, cât şi asupra autoturismelor şi gospodăriilor.
Vorbim despre un fenomen cu impact major, în plin sezon agricol, care lasă în urmă pierderi greu de recuperat pentru mulţi fermieri. În ultimii 10 ani, în judeţul Vrancea, sistemul naţional de combatere a grindinei a funcţionat cu eficienţă dovedită, începând în fiecare an cu data de 15 aprilie. Acest an, însă, marchează o premieră periculoasă: pentru prima oară, sistemul nu a fost pus în funcţiune, iar fenomenul produs astăzi este o consecinţă directă a acestei inacţiuni”, a declarat, Ionuţ Lazăr.
Directorul UCCG Moldova II a explicat că decizia a fost influenţată de un context birocratic şi de „presiuni venite din partea unor fermieri care au ales să creadă în superstiţii şi teorii neverificate” şi a atras atenţia asupra urgenţei unui dialog real între specialişti şi autorităţi.
„Acum, când grindina loveşte violent, vedem ce înseamnă, în mod concret, lipsa protecţiei împotriva fenomenelor extreme. Este nevoie urgentă de un dialog serios şi responsabil între personalul tehnic al Sistemului Naţional Antigrindină şi decidenţii din cadrul Ministerului Agriculturii.
Soluţii există, inclusiv soluţii tehnice pentru eficientizarea activităţilor de combatere, care pot echilibra opiniile divergente ale fermierilor şi pot asigura o protecţie reală în faţa fenomenelor meteo extreme. Acest episod nu este un caz izolat, ci începutul unei serii de evenimente meteo extreme, specifice sezonului cald.
Temperaturile foarte ridicate, combinate cu instabilitatea atmosferică accentuată, creează condiţiile ideale pentru formarea norilor cu grindină de mari dimensiuni. Dacă nu acţionăm rapid şi responsabil, pagubele vor deveni normalul, nu excepţia”, a spus Lăzăr.
Acesta a adăugat că fermierii care au înţeles importanţa sistemului antigrindină şi care au investit semnificativ în agricultură „sunt astăzi lăsaţi la mila cerului”.
În 2024, sistemul a fost închis cu o lună şi jumătate mai devreme, în septembrie, ceea ce a expus culturile agricole. Anul acesta, operaţiunile ar trebui să înceapă pe 15 aprilie, dar activarea întârzie, în lipsa unei decizii a autorităţii de reglementare în domeniu.
„Statul român a investit deja în acest sistem, iar oprirea lui ar însemna nu doar pierderi economice, ci şi pierderea a 1.500 de locuri de muncă, ceea ce va genera majorarea ratei şomajului şi plăţi din partea statului. De aceea, e nevoie urgentă de clarificări şi acţiuni concrete”, a mai afirmat Ionuţ Lazăr.
Citește mai multe știri agricole accesând acest link.
