Gâștele sălbatice care iernează de-a lungul râului Olt în sudul județului Vâlcea au compromis peste 100 de hectare cultivate cu grâu, susțin fermierii din localitatea Drăgoești, care cer ajutor autorităților pentru a găsi o soluție prin care să limiteze pierderile.
Agricultorii din localitate care au terenuri lângă barajul de pe râul Olt spun că se confruntă cu această problemă de câțiva ani, numărul gâștelor sălbatice care tranzitează zona fiind de la an la an tot mai mare, la fel ca și pagubele pe care le provoacă păsările.
Marian Maria, fermier care are câteva hectare de teren cultivate cu grâu în zonă declară că:
„Vin în număr foarte, foarte mare și trag inclusiv până la rădăcină grâul. Să zic undeva la 10-15% pe puțin din cultură e afectată. Și nu e numai anul acesta. Și în anii trecuți a fost același lucru.
De patru, cinci ani numai așa ne confruntăm cu problemele astea. Nu am luat niciodată despăgubire pentru că am auzit că sunt protejate, dar la un moment dat trebuie făcut ceva că avem pierderi foarte mari”.
Oamenii susțin că nu mai au soluții pentru a combate acești dăunători înaripați, pe lângă faptul că nici despăgubiri de la APIA nu primesc pentru că nu au fost prevăzute, cel puțin în ultimii doi ani, programe în acest sens.
„Nu arată prea bine grâul. Acum începe să plece un pic în vegetație, dar cred că 15 spre 20% e terminat de gâște. Pericolul este că grâul nu apucă tot la adâncime, mai rămâne și mai la suprafață, iar gâsca atunci când el încolțește și răsare un pic îl ia în cioc cu totul și din start e pierdere.
Sunt multe. Tarlaua e neagră când se lasă pe câmp. Nu se mai vede grâul, se văd numai gâștele. Am încercat tot felul de metode, cu sperietori, am mai venit cu mașinile noaptea, dar s-au obișnuit cu ele.
Mai veneau și înainte, dar parcă erau mai puține. Acum când te uiți pe cer sunt mii. Ce să mai, e prăpăd cu ele. În urmă cu câteva săptămâni, la congresul fermierilor olteni de la Drăgășani au venit de la Ministerul Agriculturii și domnul primar a ridicat problema aceasta.
Ni s-a spus însă că sunt protejate și noi nu putem lua nicio măsură. Deci, măsurile care se iau trebuie luate tot de sus de undeva, ori cu ceva să ne despăgubească, dar ceva trebuie să se întâmple”, adaugă un alt fermier din localitate.
Reprezentanții autorităților locale din Drăgoești au declarat că știu destul de bine care este situația fermierilor.
Administrația a primit mai multe sesizări cu privire la pagubele pe care le-au produs gâștele sălbatice și se pregătesc să sesizeze mai departe instituțiile abilitate ca să constate aceste distrugeri din câmp.
Primarul comunei Drăgoești, Dorinel Boncan a declarat că:
„Per total, la toți fermierii, sunt aproximativ o sută și ceva de hectare unde grâul e devastat de gâștele sălbatice. Sunt vreo cinci, șase fermieri mari, care muncesc sute de hectare, dar nu peste tot e mâncat.
S-a mâncat pe unde a fost câmp deschis, pentru că acolo unde există gardurile vii încă nu mănâncă pentru că le e frică de vânători, le e frică de vulpi, le e frică de șacali și nu se apropie.
Deci, unde e gardul viu nu e mâncat și grâul are undeva la 10 centimetri. Unde e câmp, gâsca l-a smuls cu totul din pământ și vedeți că pământul este negru. E o problemă de vreo cinci, șase ani și problema este că pe fiecare an se înmulțesc.
Vin din ce în ce mai multe și nu mi se pare normal ca fermierul să bage bani în pământ. Deocamdată nu am făcut instituțional niciun demers, dar aștept să vină toți fermierii afectați și vom face cu siguranță demersurile mai departe ca să-i ajutăm”.
Localitatea Drăgoești are o parte din terenurile agricole incluse în aria de protecție specială avifaunistică Sit Valea Oltului Inferior (ROSPA0106), parte a rețelei europene de protecție a ariilor naturale Natura 2000, care se află în monitorizarea Societății Ornitologice Române (SOR).
Reprezentanții acestui ONG susțin că numărul gâștelor, cele mai multe gârlițe mari, care ajung pe râul Olt este însă mic, de câteva mii, comparativ cu alte regiuni din țară (sud-estul României), iar prezența lor în zonă ar putea fi chiar benefică culturilor de toamnă.
Emil Todorov, biolog în cadrul SOR a explicat:
„De exemplu, când sunt episoade foarte reci și grâul îngheață și începe să se îngălbenească, chiar e bine să fie mâncat de gâște, pentru că așa planta nu moare. Gâsca mănâncă doar vârful care este îngălbenit, dar ea nu scoate toată planta.
Și am avut colegi care au povestit că au fost fermieri care au avut recoltă mai bună din zonele unde a mâncat gârlița. Chiar în prezent, fac un studiu în insula Marea Brăilei să vedem ce pagube produce gâsca, adică cât poate afecta – 10, 100% din recoltă.
Avem un coleg care în 2002 a făcut un studiu din care a reieșit că între 17 și 30%, care era foarte mult față de alte țări unde s-a mai făcut un astfel de studiu – în Germania, în Marea Britanie, în Bulgaria – și din această cauză vrem să replicăm studiul și în România ca să avem ce să le spunem oamenilor.
Clar că uneori gâsca produce pagube, dar trebuie să avem și la ce să ne raportăm. De regulă ele nu distrug cultura și atunci fermierul ar putea doar să aibă o producție mai scăzută în momentul în care se recoltează, adică în loc să scoată 1.000 de kilograme la hectar, scoate 950 de kilograme la hectar”, a explicat Emil Todorov, biolog în cadrul SOR.
Gârlița mare este o specie care nu este protejată de lege, astfel că pentru a o combate fermierii pot solicita ajutorul vânătorilor, deși specialiștii SOR nu recomandă ca soluție vânătoarea lor.
„În momentul în care le vânezi, le deranjezi și în loc să stea concentrate într-un singur loc, se separă în stoluri mai mici și se împrăștie în mai multe zone pentru că încearcă să scape de vânători. În alte țări, de exemplu, sunt compensați fermierii din zonele tampon, lângă locurile unde gâsca doarme, iernează și atunci și pierderile sunt numai în acele zone, nu răspândite așa cum sunt în România”, a mai spus reprezentantul Societății Ornitologice Române.
În ultimii doi ani, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vâlcea, cea care are în administrare fondul cinegetic din zona Drăgoești a fost solicitată de fermierii din zonă și a organizat vânători de gâște, dar fără prea mare efect, spun fermierii locali.
Sezonul de vânătoare la gâștele sălbatice începe pe 15 octombrie și se termină pe 15 februarie, cota zilnică fiind de 10 exemplare de vânător.
