România a pierdut 74 de specii de plante, potrivit preotului-cercetător al Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV), Costel Vînătoru, 39 de specii sunt periclitate, 171 vulnerabile, însă există şi 1.253 de specii rare.
În data de 15 august românii sărbătoresc Sfânta Maria Mare sau sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători închinate Maicii Domnului.
Papa Francisc şi Papa Ioan Paul al II-lea au afirmat în vizitele lor – din 2019 şi, respectiv, 1999 – că România este Grădina Maicii Domnului.
‹ adv ›
Potrivit preotului şi cercetătorului Costel Vînătoru, director al BRGV, sintagma „România – Grădina Maicii Domnului” este exprimată de tezaurul vegetal pe care ţara noastră îl posedă.
Dintre speciile de plante din flora spontană, mai bine de jumătate sunt vulnerabile, atrage atenţia conducerea BRGV.
Nymphaea lotus var. thermalis – o varietate termofilă de nufăr, care a dispărut din lacul termal de la Băile Felix din cauza degradării habitatului său natural.
Acanthus balcanicus – o plantă specifică zonei Balcanilor, care a fost distrusă prin transformarea habitatului său natural în teren agricol şi prin alte activităţi umane.
Cypripedium calceolus – Papucul doamnei, o orhidee rară care a fost afectată grav de colectare excesivă şi de schimbările în managementul habitatului său natural.
Adonis vernalis – Ruscuţa de primăvară, o plantă care a dispărut din anumite zone din România din cauza agriculturii intensive şi a distrugerii păşunilor naturale.
Pulsatilla grandis – o plantă caracteristică zonelor de stepă, care a dispărut din anumite părţi ale ţării datorită schimbărilor în utilizarea terenurilor.
În portofoliul Băncii de Resurse Vegetale se regăsesc specii protejate cum ar fi floarea de colţ, plante rare dar şi plante medicinale pentru care cercetătorii depun eforturi în scopul de a le descoperi caracteristicile biochimice. Adormirea Maicii Domnului este şi ziua când se adună ultimele plante pentru leacuri.