Strategia pe Termen Lung (STL) a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care are ca obiectiv România neutră în 2050, a fost aprobată, miercuri, de Guvern, informează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
„Odată cu aprobarea Strategiei în şedinţa Executivului şi comunicarea ei către Comisia Europeană, închidem practic procedura de infringement declanşată împotriva ţării noastre. Schimbările climatice reprezintă o problemă fundamentală a societăţii noastre. Acestea nu ţin cont de graniţele dintre state şi România este la fel de afectată, le resimţim pe propria noastră piele, fie că vorbim despre fenomene meteo extreme, deşertificarea României, inundaţii, secetă.
Strategia aprobată astăzi propune opţiuni pentru decarbonizarea fiecărui sector în parte, fie că discutăm despre energie, transporturi, agricultură, încălzire rezidenţială, deşeuri sau silvicultură. România a început deja procesul de decarbonizare prin reducerea emisiilor cu 62% faţă de nivelul din 1990 şi demonstrăm astfel angajamentul nostru ferm faţă de obiectivele de mediu”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
Potrivit ministerului de resort, pe data de 16 noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis un aviz motivat în Cauza 2022/2090 – neîndeplinirea obligaţiei de notificare a Strategiei pe Termen Lung a României, cu termen de două luni pentru conformare.
În cadrul Strategiei au fost dezvoltate şi analizate trei scenarii: Scenariul de referinţă, Scenariul de mijloc şi Scenariul România Neutră, acesta din urmă fiind selectat de autorităţile române pentru a fi implementat până în anul 2050 şi pentru care s-a aprobat un Memorandum în luna aprilie a acestui an.
Conform acestui scenariu, România îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, până la o reducere a emisiilor nete cu 99%, comparativ cu nivelul din anul 1990.
STL a fost dezvoltată în baza unei evaluări macroeconomice, realizată după o modelare de impact sectorială şi trans-sectorială.
Aceasta a evaluat în detaliu perspectivele, opţiunile, costurile şi beneficiile măsurilor ce trebuie aplicate pentru ca România să-şi asigure o dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung, în condiţiile obligaţiilor de reducere semnificativă a emisiilor de GES şi îmbunătăţire a absorbţiei/captării de GES la nivel sectorial, în cele şase domenii-cheie: Transporturi, Clădiri, Industrie, Agricultură, Deşeuri şi Land Use Land Use Change and Forestry (LULUCF).
Documentul a fost elaborat în cadrul unui proiect derulat cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene (DG Reform) de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Energiei, prin Instrumentul Tehnic de Sprijin al Comisiei Europene (TSI), gestionat de Secretariatul General al Guvernului (SGG), în concordanţă cu prevederile din Regulamentul UE 2018/1999 şi cu obiectivul neutralităţii climatice.
