Agricultorii solicită sprijin Comisie Europene pe fondul exportului masiv de cereale din Ucraina, în contextul în care se anunţă un an agricol bun, existând riscul unui „blocaj total din cauza surplusului de marfă din Ucraina”, a menţionat, la Bruxelles, Florentin Bercu, Director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).
„Produsele ucrainene sunt prioritizate înaintea produselor româneşti, iar noi ne dorim să îi ajutăm în condiţii fair play şi echilibrate pentru populaţia română şi europeană. Culoarele trebuie să fie implementate doar prin sigilii şi monitorizare GPS – atât la intrarea cât şi la ieşirea din ţară pentru a fi respectate, cât şi analize ale reziduurilor de pesticide.
Vă rugăm să ne sprijiniţi pentru a face faţă campaniei următoare. Se anunţă un an bun şi vom avea un blocaj total din cauza surplusului de marfă din Ucraina. Suntem îngrijoraţi pentru culturile următoare deoarece nu vom avea unde să depozităm şi nu va fi transport disponibil dacă nu se impun măsurile care sunt propuse de principalele state afectate”, a menţionat Florentin Bercu.
El a subliniat că există riscul ca 20 – 25% din fermierii din ţările direct afectate să falimenteze.
„Sperăm că autorităţile vor înţelege dificultăţile şi amploarea acestei situaţii şi vor acţiona în consecinţă, să nu creeze o situaţie de impas. Dacă lucrurile nu se rezolvă ne vom uni şi vom avea un eveniment de impact la nivelul UE. Suntem constrânşi să acţionăm oricum va fi nevoie pentru a proteja fermierii şi producţia europeană.”, a mai spus Bercu.
Pe de altă parte, el a subliniat că suntem solidari cu poporul ucrainean, de aceea avem foarte mulţi care au tranzitat şi au şi rămas în România.
„Aceştia primesc de 5-6 ori sume mai mari decât locuitorii ţării noastre ca şi alocaţii pentru copii, cazare şi hrană. Prin acest sprijin acordat, autorităţile din România nu au vrut sau nu au fost în stare să ţină sub control situaţia. Mai mult, au intrat pe teritoriul ţării noastre camioane supraîncărcate deoarece nu au fost efectuate controale aşa cum ar fi trebuit şi marfa cu altă destinaţie a rămas în România. Din acest motiv toată infrastructura noastră a fost blocată şi afectată (rutieră, portuară, maritimă).”, a adăugat el.
În ceea ce priveşte consumul mediu de produse de protecţie a plantelor, Florentin Bercu a precizat că, în România, acesta este de 640 de grame per hectar, în timp ce media în UE este de 2,2 kg.
„Facem eforturi foarte mari să reducem această cantitate, dar este greu deoarece nu avem alternative. Au început să apară noi boli şi dăunători, iar atacurile s-au intensificat, aşadar avem nevoie de mai multe instrumente şi soluţii. Vedem ce se întâmplă din cauza importurilor din Ucraina. Foarte multe produse care intră pe piaţă de acolo sunt inclusiv GMO-uri (organism modificat genetic, nr.).
Nu putem merge pe dualitate. Fermierii europeni trebuie să respecte foarte multe standard înalte de calitate, iar din această cauză ei au costurile de producţie mult mai ridicate. Nu poţi să pui semnul egal între aceste produse şi altele venite din ţări terţe care nu sunt la fel de sigure”, a adăugat Bercu.
Potrivit acestuia, costul de producţie al cerealelor este cu până la 40% mai mic pentru că nu au aceleaşi restricţii legislative şi constrângeri referitor la calitate şi siguranţa alimentară.
„Trebuie ca NGT-urile să fie aprobate şi să intre în vigoare odată simultan cu regulamentul SUR. Nu putem să vorbim aprobarea SUR fără alternative şi instrumentele necesare.”, a menţionat Florentin Bercu.
De asemenea, el a subliniat că fermierii români fac eforturi în reducerea emisiilor de carbon, dar pentru asta e nevoie de mai multe eforturi şi din partea autorităţilor europene.
„Avem nevoie de posibilitatea de a utiliza NGT înainte de a vorbi de reduceri prin SUR. De asemenea, este foarte important pentru a putea face în condiţii optime această sechestrare este APA. O măsură de sprijin pentru fermieri ar fi ca prin Invest EU să existe posibilitatea finanţării unor investiţii strategice la nivel regional şi naţional în irigaţii, desecări, drenaje ca să asigure apa necesară plantelor pe suprafeţe mult mai însemnate decât în prezent, eficientizare a consumului de apă”, a mai spus Directorul executiv al UNCSV.
În opinia sa, se impune stimularea înfiinţării şi administrării a unor reţele teritoriale de perdele de protecţie a câmpului la nivel naţional şi european, amplasate corespunzător ca să se creeze ecosistemul necesar.
„Teama şi frica noastră este că se va beneficia pentru o perioadă de 2 – 3 ani de aceste măsuri stimulative sau poate un sprijin foarte mic care este la ora actuală de maxim 30 de euro per hectar, iar începând cu viitorul program, respectiv 2028 va fi încă o regulă introdusă suplimentar fără să se acorde niciun beneficiu.
Trebuie să fim conştienţi că este primordial să existe stimulente concrete pe termen lung şi măsuri care să sprijine aplicarea acestor constrângeri care vin de la nivel european. În caz contrar vom ajunge la o concurenţă neloială între produsele europene şi produsele din state terţe care au costuri mult mai scăzute.”, a punctat Florentin Bercu.
La rândul său, Marius Micu, Vicepreşedinte PRO AGRO şi Vicepreşedinte COPA, a subliniat că această reducere a cantităţii de pesticide trebuie să fie corelată cu contextul geopolitic actual.
„Ne trebuie alternative până putem să discutăm de o reală reducere. Această alternativă sunt NGT- urile. Trebuie să avem o nouă viziune asupra legislaţiei şi să cântărim această propunere în prisma războiului. Ne confruntăm cu cantităţi foarte mari venite din Ucraina care sunt obţinute în alte condiţii fitosanitare care nu corespund reglementărilor UE. Aşadar, nu putem adopta reglementări mult mai drastice atâta timp cât permitem importul. Vom crea o competiţie neloială la nivelul UE.”, a precizat Marius Micu.
Kurt Vandenberghe, director-general DG CLIMA, a fost invitat la COPA-COGECA Praesidia pentru a vorbi despre cadrul de certificare a absorbţiilor de carbon şi stadiul propunerilor aferente pachetului legislativ „Fit for 55”.
Potrivit sursei citate, Vandenberghe este de părere că povara reducerii emisiilor şi tranziţiei către o economie circulară trebuie partajată de-a lungul întregului lanţ valoric.
„Fermierii nu trebuie să ducă întreaga povară a tranziţiei, şi consumatorii şi ceilalţi actori de-a lungul lanţului valoric (retailer, distribuitori) sunt responsabili. Împreună trebuie să elaborăm un portofoliu de măsuri care ajută sectorul agricol să facă tranziţia către unul durabil din punct de vedere economic, social şi de mediu”., a spus Vandenberghe.
Reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare au participat la întâlnirile prezidiilor COGECA şi COPA, desfăşurate la Bruxelles, în zilele de 27 şi 28 aprilie 2023.
