Noul partid Mișcarea agricultor-cetățean (BoerBurgerBeweging – BBB) este marele câștigător al alegerilor regionale din Olanda și ar urma să obțină 15 mandate în Senat, relatează La Libre Belgique.
Asta reiese din sondajele de la ieșirea de la urne făcute de Ipsos la cererea radiodifuzorului public neerlandez NOS.
BBB devine cel mai mare partid cu 19% din voturi, ceea ce îi permite să obțină 15 din cele 75 de locuri în Camera superioară neerlandeză.
GroenLinks (8 locuri) și partidul social-democrat PVDA (7), care s-au înțeles să formeze un cartel, devin la fel de importante combinându-și forțele.
Toate partidele coaliției actualmente la putere în Olanda sunt în schimb în scădere, potrivit acestor sondaje.
Liberalii din partidul VVD al prim-ministrului Mark Rutte trec de la 12 la 10 locuri. Creștin-democrații din CDA (de la 9 la 5), partidul de stânga D66 (de la 7 la 6) și ChristenUnie (de la 4 la 3) pierd de asemenea locuri.
Scăderea cea mai importantă este cea a Forumului pentru democrație (Forum voor Democratie). Dacă partidul de opoziție al lui Thierry Baudet a fost câștigătorul alegerilor provinciale în urmă cu patru ani, el suferă în acest an o înfrângere grea, trecând de la 12 la 2 locuri în Camera superioară.
Vocea agricultorilor
„Mișcarea agricultor-cetățean” (BBB) a apărut pentru fondul nemulțumirilor fermierilor olandezi care au protestat în ultimele luni împotriva planurilor guvernului de a reduce emisiile de gaz cu efect de seră din sector, căpătând și sprijinul fostului președinte american Donald Trump, notează Le Temps.
Performanța bună a BBB înseamnă că se poate alia cu alte partide în Senat pentru a contracara politica guvernului și pentru a se opune în special oricărei reduceri a șeptelului sau eventualei expropieri a unor agricultori.
BBB a fost fondat în 2019 și nu are decât un singur deputat, dar a exploatat o tensiune și sentimente populiste și anti-elite în țară, în special pe seama coaliției de la putere a lui Mark Rutte – în funcție din 2010 și prim-ministrul neerlandez cu cea mai mare longevitate.
În Olanda, al doilea exportator agricol mondial după Statele Unite în ciuda dimensiunilor mici – circa 41.500 km2 la 18 milioane de locuitori -, agricultorii estimează că executivul le ignoră îngrijorările.
„Nu ne simțim ascultați, chiar uneori nu ne simțim bineveniți în propria țară”, a declarat săptămâna trecută Erik Stegink, președintele național al BBB și crescător de porci.
Autostrăzi blocate de tractoare și bălegar, manifestații zgomotoase în fața caselor oficialilor politici, drapele neerlandeze cu susul în jos înfipte pe câmpuri ca simbol al frondei lor: acțiunile agricultorilor au atras atenția lumii întregi.
Sâmbăta trecută manifestau cu miile la Haga, unde se află sediul guvernului, în vreme ce militanți pentru climă blocau în același timp o arteră principală a orașului.
Guvernul urmărește să scadă cu 50% până în 2030 emisiile de azot, un gaz cu efect de seră emis de îngrășăminte și de gunoiul de grajd. Această măsură este necesară pentru a rezolva criza de locuințe în Olanda, unde mari proiecte de construcții, care emit și azot, au fost suspendate de justiție din motive de mediu.
Haga vrea să blocheze 25 de miliarde de euro până în 2035 pentru a ajuta sectorul agricol să-și reducă emisiile de azot, în special printr-o reducere a șeptelului, dar eventual și prin exproprieri în locații apropiate de zone naturale protejate.
Agricultorii se declară țintiți nedrept de guvern, față de alte sectoare precum industria și transporturile. Extrema dreaptă s-a sesizat, afirmând că agricultorii sunt victime ale unui complot „globalist” care urmărește să-i priveze de pământurile lor.
