Producerea răsadului de legume în răsadnițe este o metodă mai puțin costisitoare ce poate fi utilizată de orice mic fermier sau grădinar.
Atunci când vorbim de amenajarea unei răsadnițe, în primul rând, trebuie să alegem terenul potrivit: expoziție sudică, foarte bine însorit, cu apele freatice amplasate la adâncime mare, bine adăpostit, neted, cu o ușoară pantă – se consideră varianta optimă.
Răsadnițele sau paturile calde au la baza utilizarea materialelor organice (biocombustibil, strat termogen) ce, fermentând, degajă căldură – care constituie sursa de încălzire a acestora și permit producerea timpurie a răsadurilor.
Principalul material folosit ca biocombustibil este gunoiul de grajd de cabaline, bovine, ovine și porcine. Mai pot fi folosite paie, pleavă, rumeguș.
Important! Înainte de a așeza bălegarul proaspăt în patul de răsadniță acesta se preîncălzește câteva zile (5-7 zile). Acest lucru se face pentru a evita supraîncălzirea acestuia în răsadnițe, după așezarea pământului și semănat. În acest sens, gunoiul se împrăștie pe platforme în straturi de 20-25 cm.
Patul cald, numit și platforma de răsadniță, este suprafața de teren pe care amenajăm biocombustibilul (de exemplu gunoiul de grajd).
Grosimea stratului termogen diferă, astfel răsadnițele instalate începând cu luna ianuarie vor avea un strat gros de bălegar de 60-80 cm care să asigure căldura necesară, iar în cazul în care se instalează în martie, stratul se reduce la 30-40 cm.
Gunoiul de grajd se instalează după următoarele recomandări: mai întâi se pune un strat de paie de 10-12 cm (acesta are rol de izolare a pământului rece și drenare a mustului din gunoi de grajd), apoi se așează gunoiul de grajd.
Pe acest pat cald se aranjează răsadnița. În cazul în care aveți mai multe răsadnițe, se lasă spații între ele de 0,5 m, astfel încât să se asigure o bună circulație. Acest spațiu de 0,5 m se lasă și la margini pentru a evita curenții de aer.
Pentru o mai bună încălzire, în spațiile dintre tocuri poate fi plasat gunoi de grajd. Apoi, tocurile se acoperă cu rame, iar peste 4-5 zile acestea se scot, se tasează biocombustibilul utilizat până ajunge în partea inferioară și se presare cu var sau cărbune de lemn pentru a preveni apariția ciupercilor de bălegar (Agaricus fomentarius).
Urmează stratul de sol. Grosimea recomandată a stratului de pământ este de 8-12 cm pentru semănat și 12-18 cm pentru repicat sau semănături la răsadul ce nu va fi repicat.
De obicei, se folosește pământ de țelină (obținut din stratul superficial al solului), mraniță, pământ de grădină, compost. Totodată, la acesta se adaugă și alte componente cum ar fi nisipul de râu pentru o mai bună permeabilitate.
Amestecurile de pământ utilizate variază în funcție de cultură. De exemplu, pentru tomate, la semănat în răsadnițe, se recomandă 50% mraniță, 25% pământ de țelină și 25% nisip.
Important! Se recomandă ca după așezarea pământului răsadnițele să lăsăm 5-7 zile până la semănat sau repicat ca să distrugem buruienile ce pot germina și să asigurăm încălzirea suficientă a stratului de sol.
Peste amestecul de pământ pot fi plasate alveolele sau ghivecele sau se realizează semănatul.
Înainte de semănat, amestecul de pământ se mobilizează pentru a elimina excesul de gaze formate, se nivelează și se udă astfel încât să creăm un mediu propice pentru dezvoltarea plantulelor.
V-ar putea plăcea și articolul: Când se seamănă semințele pentru răsaduri de legume. Sfaturi.
Suplimentar, v-ar putea fi util articolul Fertilizarea răsadului de legume – cum și cu ce hrănim plantele.
