Oficialii de la Bruxelles insistă asupra faptului că statele membre UE nu au dreptul de a acorda derogări de la interdicţia europeană privind tratamentul seminţelor cu neonicotinoide, însă în România se va întâmpla acest lucru, în acest an și poate chiar și în următorii, după cum susțin oficialii de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, scrie puterea.ro.
„Anunțul privind neonicotinoidele a produs panică în piață, tratatamentul semințelor va fi permis și în acest an, pentru că altfel va fi producție mică. Pentru anul 2024, așteptăm clarificări de la Bruxelles, poate reușim să mai obținem derogări”, a declarat Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii la Romanian Agri Trade Summit 2023.
Vecinii noștri bulgari, în schimb, s-au raliat la poziția Comisiei Europene. Astfel, după ce Ministerul Agriculturii din Bulgaria a emis mai multe derogări pentru tratamentul cu neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr pentru producătorii din nordul țării, acestea au fost anulate.
Decizia Curții de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)
Statele membre UE nu au dreptul de a acorda derogări de la interdicţia europeană privind tratamentul seminţelor cu neonicotinoide, inclusiv în circumstanţe excepţionale invocate în special pentru a-i proteja pe cultivatorii de sfeclă, potrivit unei decizii a Curții de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Chiar dacă o dispoziţie din legislaţia europeană permite statelor membre să autorizeze, în cazuri excepţionale, pesticide şi insecticide care conţin substanţe interzise în Uniunea Europeană, „aceasta nu le permite o derogare de la reglementările care vizează în mod expres interzicerea punerii pe piaţă şi a utilizării seminţelor tratate cu astfel de produse”, a arătat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
UE interzice din 2018 utilizarea în câmp deschis, pentru toate culturile, a trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam), acuzate că accelerează declinul masiv al coloniilor de albine.
Chiar și așa, 11 state membre (printre care se numără Belgia şi Franţa) au adoptat între timp „autorizaţii de urgenţă” pentru că altfel randamentele se prăbușeau. Chemaţi să se pronunţe asupra a şase derogări adoptate în toamna lui 2018 de Belgia, şi care vizează în special seminţele, judecătorii de la CJUE au decis că aceste derogări sunt ilegale.
Trebuie menționat faptul că ţările membre au dreptul „în circumstanţe excepţionale, adică atunci când există un pericol sau o ameninţare care să compromită producţia vegetală sau acolo unde ecosistemele nu pot fi gestionate prin alte mijloace rezonabile, să autorizeze temporar produse fitofarmaceutice care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în textul european”, a precizat CJUE.
Chiar și așa, „când vine vorba de seminţele tratate cu produse fitofarmaceutice conţinând substanţe interzise în mod expres”, CJUE apreciază că legislatorul „nu a intenţionat să permită statelor membre să acorde o derogare de la această interdicţie expresă”.
