Marcarea în fiecare an la 17 iunie a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei a fost hotărâtă de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în 1994.
Seceta este una dintre cele mai grave ameninţări la adresa dezvoltării durabile, în special în ţările în curs de dezvoltare, dar din ce în ce mai mult şi în ţările dezvoltate. De fapt, prognozele estimează că până în 2050 acest fenomen poate afecta peste trei sferturi din populaţia lumii, informează ONU.
Potrivit ONU, numărul şi durata secetelor a crescut cu 29% din 2000, comparativ cu cele două decenii precedente (Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM 2021). Când peste 2,3 miliarde de oameni se confrunta deja cu stresul hidric, aceasta este o problemă uriaşă.
Din ce în ce mai mulţi oameni vor locui în zone cu deficit extrem de apă şi nicio ţară nu este imună la secetă (UN World Water Development Report – UN WWDRUN-Water 2021).
Tema Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei din acest an, „Rising up from drought together”, subliniază necesitatea unei acţiuni timpurii pentru a evita consecinţele dezastruoase pentru umanitate şi ecosistemele planetare, arată sursa citată.
Deşertificarea este fenomenul care afectează terenurile în zone aride, semiaride şi uscate. Este cauzată în principal de activităţile umane şi de variaţiile climatice. Deşertificarea nu se referă la extinderea deşerturilor existente.
Aceasta se întâmplă deoarece ecosistemele uscate, care acoperă mai mult de o treime din suprafaţa globului, sunt extrem de vulnerabile la supraexploatarea şi utilizarea inadecvată a terenurilor. Sărăcia, instabilitatea politică, despăduririle, supraaglomerarea şi practicile de irigare necorespunzătoare pot submina productivitatea terenului, face cunoscut ONU.
Ziua mondială de combatere a deşertificării şi secetei este marcată în fiecare an în vederea promovării eforturilor internaţionale de combatere a deşertificării, pentru conştientizarea publică.
De asemenea, marcarea acestei zile este un bun prilej pentru a reaminti tuturor că neutralizarea degradării terenurilor este realizabilă prin rezolvarea problemelor, implicarea puternică a comunităţii şi cooperarea la toate nivelurile.
Problema necesită şi mai multă atenţie în prezent. Când terenul se degradează şi nu mai este productiv, spaţiile naturale se deteriorează şi se transformă. Astfel, emisiile de gaze cu efect de seră cresc şi biodiversitatea scade.
De asemenea, înseamnă că există mai puţine spaţii sălbatice pentru tamponarea zoonozelor, cum ar fi COVID-19, şi pentru a proteja mediul de evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi seceta, inundaţiile, furtunile de nisip şi de praf.
Prin urmare, potrivit ONU, Convenţia pentru combaterea deşertificării (UNCCD) face apel la toţi membrii comunităţii globale să trateze pământul ca pe un capital natural limitat şi preţios, să acorde prioritate sănătăţii sale în redresarea în urma pandemiei şi să facă eforturi pentru refacerea terenurilor în timpul Deceniului ONU privind restaurarea ecosistemelor.
Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia pentru combaterea deşertificării (UNCCD) la 17 iunie 1994.
UNCCD abordează în special zonele sub-umede aride, semiaride şi uscate, cunoscute sub numele de zonele uscate, unde se găsesc unele dintre cele mai vulnerabile ecosisteme.
Un număr de 195 de părţi ale Convenţiei colaborează pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă pentru persoanele din zonele uscate, pentru a menţine şi a restabili productivitatea solului şi pentru a atenua efectele secetei.
UNCCD se angajează în mod special să adopte o abordare de jos în sus, încurajând participarea localnicilor la combaterea deşertificării şi a degradării terenurilor, potrivit ONU.
Dat fiind că dinamica terenului, cea a climei şi cea a biodiversităţii sunt strâns legate, UNCCD colaborează îndeaproape cu celelalte două convenţii de la Rio; Convenţia privind diversitatea biologică (CBD) şi Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), pentru a răspunde acestor provocări complexe printr-o abordare integrată şi o utilizare cât mai bună a resurselor naturale.
În 2020, marcarea Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei s-a axat pe schimbarea atitudinilor publice faţă de principala cauză a deşertificării şi degradării terenurilor – producţia şi consumul neîntrerupt.
