Achim Irimescu este Ministru plenipotențiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE și a participat în calitate de speaker în cadrul RALF 2022 – Romanian Agriculture Leadership Forum, evenimentul de business al anului în agricultură, care a avut loc în perioada 18-19 mai, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, cu tema „România Agricolă Europeană”.
Subvențiile disponibile pentru fermierii români s-au mărit semnificativ după aderarea României la Uniunea Europeană, iar agricultura a evoluat. Înainte de aderare, țara noastră avea 3 milioane de hectare nelucrate, iar ulterior suprafața nelucrată s-a diminuat foarte mult.
Subvențiile au crescut de la intrarea României în Uniunea Europeană de la 47 euro pe hectar la 170 euro pe hectar. Absorbția fondurilor europene a ajuns la aproape 98%. La cele 20 de miliarde pe care România le primește anual, se adaugă peste 1 miliard de la Ministerul Agriculturii.
Conducerea actuală a Ministerului are ca direcție majoră de interes stimularea procesării, domeniu în care momentan avem o problemă, pentru că exportăm mai multe materii prime decât produse finite.
Asta în condițiile în care, în contextul războiului, vin din ce în ce mai multe cereri de la diferite state membre UE referitoare la disponibilitatea și capacitatea României de a furniza cereale, furaje și alte produse.
În unele domenii România este deja fruntașă în Europa (spre exemplu la floarea soarelui) și are potențial major de a deveni un actor și mai important pe piața altor produse agroalimentare.
Pe de altă parte, dacă analizăm balanța schimburilor cu produse agroalimentare, am înregistrat în ultimii ani un deficit de aproape 2 miliarde de euro. O altă provocare este faptul că bugetul tuturor statelor europene în cadrul Politicii Agricole Comune s-a redus substanțial cu 15% pe partea de dezvoltare rurală și cu 5% pe partea de plăți directe.
Din fericire, datorită compensației de 20 de euro pe hectar în ultimii 5 ani, România nu înregistrează scăderi pe plăți directe, ci se menține la un nivel egal, deși suprafața de hectare cultivate a crescut.
Obiectivul principal al agriculturii europene este acum securitatea alimentară, ceea ce implică disponibilitatea produselor alimentare de calitate, care să respecte limitele de reziduuri de pesticide legale, dar și să ofere consumatorului hrană accesibilă ca preț. Prețurile sunt însă într-o creștere constantă, și trebuie ca hrana să fie accesibilă și pentru categoriile defavorizate – motiv pentru care subvențiile încă sunt necesare la nivel european.
E nevoie de asemenea de investiții constante în cercetare-inovare. Fondurile europene pentru acest domeniu sunt substanțiale, totuși România încă nu reușește să le absoarbă. Tehnologiile moderne, inclusiv digitalizarea, au ca efect direct o calitate ridicată a produselor agroalimentare finale. Cercetarea agronomică poate și trebuie să aducă multiple soluții eficiente la problemele actuale ale agricultorilor.
Necesitatea continuării sprijinului pentru agricultori, fără de care nu se pot atinge obiective majore precum reducerea până în 2030 cu 50% a pesticidelor și substanțelor antimicrobiene folosite în agricultură și cu 20% a îngrășămintelor.
Toate aceste noi normative înseamnă și reducerea productivității, motiv pentru care e în continuare esențial sprijinul acordat fermierilor – care se traduce de fapt în siguranță alimentară pentru consumatori. Ori, tocmai din cauza dificultăților financiare, multe ferme din Uniunea Europeană și-au redus dimensiunile.
Zootehnia este în dificultate, mai ales în cazul fermelor care nu au stocuri de furaje. Există și aici o oportunitate pentru România, acest sector fiind de asemenea unul esențial în toată Europa.
