‹ adv ›
luni, 30 ianuarie, 2023
-0.7 C
București

-

‹ adv ›
HomepageȘtiriTocanul de oaie, sloiul şi bulzul ciobănesc, vedetele târgului de produse tradiţionale...

Tocanul de oaie, sloiul şi bulzul ciobănesc, vedetele târgului de produse tradiţionale din curtea Ministerului Agriculturii

Tocanul de oaie, bulzul ciobănesc, sloiul şi pastrama de oaie, brânzeturi de toate felurile sunt atracţiile Târgului „Stâne, Gusturi şi Tradiţii româneşti”, organizat în acest weekend în curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Chiar dacă preţurile sunt în ton cu vremurile, adică mai mari cu peste 25% – 30% faţă de anul trecut – o realitate remarcată de cumpărători şi recunoscută de producători – bucureştenii sunt dornici să consume produse tradiţionale, făcute ca la mama acasă.

Cea mai cunoscută băciţă din România, Mărioara Băbu, este prezentă la Bucureşti cu ceea ce ştie ea să facă cel mai bine: produse ciobăneşti din carne şi brânză de oaie. De altfel, băciţa este unul dintre cei 15 români pe care Ministerul Culturii i-a recunoscut anul acesta ca fiind „tezaur urman viu”.

„Băciţa Mărioara cum mă ştie lumea, de pe Transalpina de la Stâna Ştefanu, am venit la Bucureşti cu cele mai cunoscute produse tradiţionale din carne de oaie. Când vorbim despre tocan de oaie, vorbim despre cea mai veche şi tradiţională mâncare din carne de oaie. Eu cred că Dumnezeu când a lăsat oaia pe pământ atunci a pregătit şi mâncarea asta, la care i se pune doar sare. E în seul ei, în grăsimea ei, şi se fierbe până când se desprinde carnea de pe os. Tocanul de oaie este o mâncare foarte sănătoasă şi uşor de făcut: fără condimente, fără mirodenii, doar sare. Să vină bucureştenii să mănânce sănătos. Asta este important şi asta ne bucură de fapt. Avem şi bulz ciobănesc, pastramă de oaie, mămăligă cu brânză şi smântână. Asta producem şi cu asta am venit”, ne-a declarat Mărioara Băbu.

Ea a adăugat că acest fel de mâncare şi tăieţeii de casă sunt produse înregistrate la MADR ca produse tradiţionale, dar următorul pas va fi înregistrarea pe o schema de calitate la nivel european.

Deşi nu se plânge de costurile tot mai mari pentru întreţinerea celor 400 de oi şi declară că este mulţumită de ajutorul primit de la stat, spune că cea mai mare problemă pentru ciobani este concurenţa neloială a unora care vând produse pe marginea drumului, dar nu au nici o legătură cu creşterea oilor.

„Eu nu am mers niciodată pe ideea nu există, nu se poate şi am bătut când a fost nevoie la uşa ministerului ca să îmi spun ofurile. Îndemn pe toata lumea să nu se lase, noi avem atâtea animale, suntem crescători de animale, noi putem trăi numai din asta, dar să ştim să ne menţinem tradiţiile. Din păcate, peste tot vedem tot felul de comercianţi cu tot felul de produse şi dacă îi întrebi nu ştiu din ce sunt făcute. Lasă-l pe cel care trăieşte lângă oi, care le îngrijeşte, să-şi vândă produsul. Noi nu avem loc de comercianţi, ăsta este oful nostru. Eu sunt mulţumită de sprijinul pe care îl primesc de la stat, am trăit şi vremuri în care nu am primit nimic şi am trăit şi atunci tot din munca noastră şi am trăit destul de bine”, a adăugat ea.

Pe de altă parte, băciţa Mărioara a spus că se bucură când vede că tot mai mulţi tineri vor să cunoască viaţa de la ţară şi de la stână, iar acest lucru arată că are cine să ducă tradiţia mai departe.

„Vedeţi dumneavoastră cum a luat-o viaţa asta razna, cu ghilimele de rigoare, întoarcerea la rădăcini ne-ar prinde bine tuturor. Mă bucur ca are cine să ducă tradiţia mai departe, am copii pe care i-am crescut la stână, eu acolo i-am şi botezat, în creierul munţilor şi mi-ar părea rău să se piardă tradiţia”, ne-a mai spus băciţa.

Bucureştenii care vor să deguste produsele ciobăneşti o mai pot face sâmbătă şi duminică. Ei trebuie să scoată din buzunare 30 de lei pentru o porţie de tocan de oaie, cu mămăligă şi murături, 18 lei/100 grame de pastramă de oaie făcută pe grătar, 20 de lei pentru un bulz ciobănesc, 5 lei pentru un mic, mai mare ce-i drept, din carne de porc, vită şi oaie.

Una dintre delicatesele care se prepară la stână de peste două mii de ani şi despre care ciobanii spun că reţeta este păstrată încă din vremea dacilor – sloiul de oaie – poate fi cumpărat din târg la 80 de lei/kg.

Cei care vor să gătească acasă cârnaţii virsli din carne de oaie, un alt produs tradiţional specific zonelor de munte, pot cumpăra produsul la 60 de lei kilogramul, pastrama de oaie cu 65 lei/kg, carnea de oaie cu 40 de lei/kg, iar cotletul de berbecuţ – 55 de lei/kg. Ciobanii au decis să facă sâmbătă şi un berbecuţ la proţap care va fi gata în câteva ore.

De asemenea, brânza de vacă se vinde în târg cu 50 de lei/kg, cea de oaie are un preţ între 50 şi 70 lei, caşcavalul afumat, între 40 şi 60 de lei/kg, brânza de burduf în membrană naturală costă între 70 şi 100 de lei/kg, iar untul din lapte de oaie – 100 de lei/kg.

Asociaţia Producătorilor de Telemea de Sibiu oferă vizitatorilor unul din cele 10 produse româneşti, recunoscute la nivel european, Telemeaua de Sibiu – Indicaţie Geografică Protejată.

Dar pe lângă produsele din carne şi lapte de oaie sau capră, bucureştenii mai pot găsi legume şi fructe aduse de producătorii din Olt, Dâmboviţa şi Vrancea, la preţuri între 8 şi 20 de lei/kg, produsele de patiserie, precum Cozonacul Domnesc din Botoşani, cu renumitele poale în brâu sau alivenci, atestate tradiţional de MADR.

De la Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea pot fi achiziţionate produse precum: gemuri, dulceţuri, conserve, fructe uscate, mere, legume şi verdeţuri aduse de producătorii români care au contracte de colaborare încheiate cu Casa Unirea.

Bunătăţile de la stână pot fi asezonate cu diverse sortimente de vinuri cu denumire de origine controlată de la cramele Lucaci şi de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, cu o tărie de la Trămuţa sau, de ce nu, cu un pahar de suc de la Voineşti.

Cei care vor ajunge la târg în aceste zile, între orele 9.00- 19.00, pot cumpăra şi celebrele cuşme sau alte articole de îmbrăcăminte obţinute din blana şi piele de ovine. Atmosfera va fi întreţinută de Ansamblul Nedeia, de solistul Robert Târnăveanu şi de grupul de chitarişti „Zâmbete şi acorduri” din comuna Sadu, judeţul Sibiu.

Cu siguranţă nimeni nu va pleca din târg cu mâna goală sau fără a degusta măcar unul dintre bunătăţile tradiţionale aduse de ciobani din 11 judeţe ale ţării.

  • Citește despre ->
  • MADR

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Daea: România are la dispoziţie 1,5 miliarde de euro pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare

România poate beneficia de fonduri în valoare de 1,5...

Dezbatere publică: Aprobarea subvenției pentru creșterea porcilor Bazna şi Mangaliţa

Prezenta hotărâre stabileşte o schemă transparentă de ajutor de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele...

Daea: Prin PNS 2023-2027, introducem pentru prima dată în România sprijinul de „bunăstare pentru taurine”

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat joi, la Târgu Mureş, că introducerea, prin Planul Naţional Strategic...

Acțiune câştigată de România la Tribunalul UE pentru subvențiile crescătorilor de animale

Tribunalul Uniunii Europene a dat câştig de cauză României într-o acţiune iniţiată de ţara noastră privind anularea unei decizii...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole